Scriam in 2006, in Calea vrajitorului: „Partile exista separat numai in plan conceptual. Realitatea este ca un monolit. Nu poate fi indepartat nimic. Dar totul poate fi transformat, reorganizat, prelucrat, innoit, remodelat. Cine sau ce este aceasta Realitate? Nu se poate spune. Nu poate fi descrisa. Este un mister. O pot numi Sinele sau Dumnezeu fara sa aduc un spor de cunoastere. Ii pot spune Tao sau Absolutul Divin. Conteaza? O cascada este mai putin cascada spunandu-i waterfall?” (pg. 19)
Suntem in 2011. M-am schimbat in unele feluri dar nu am renuntat la ideea de mai sus. In continuare Realitatea ma surprinde si imi scapa printre degete. Sunt putin mai constient de tiparele ei dar in continuare mi se pare de necuprins, adica misterioasa. O pot contempla acum din mai multe perspective. Mai exact, o pot privi nu doar dintr-un unghi mistic ci si intr-o cheie materialista (chiar eliminativ materialista-vezi Francis Crick si Patricia Churchland). Simt ca m-am imbogatit. Gasesc viata absolut delicioasa, evident, cu exceptia momentelor cand specia umana mi se pare dezgustatoare (prin rapacitate, agresivitate gratuita, prostie monumentala)
Mmm, am zis ceva despre dezgust? Hai sa-ti povestesc despre un baiat pe nume Paul Rozin (daca ai inceput sa ma cunosti cred ca iti dai seama cu ce se ocupa: da, face experimente la University of Pennsylvania). De data asta nu-ti descriu experimentul ci te invit sa-ti imaginezi ca participi la el (sau la o varianta a lui).
Imagineaza-ti ca am facut rost de un tricou purtat candva de Adolf Hitler, excelent conservat. Tricoul a fost foarte bine spalat de o masina pe nume Whirlpool (sau Bosch, e posibil sa le incurc). Vrei sa il porti pentru o zi? Gandeste-te bine, e vorba doar de un tricou. E adevarat, a fost purtat de unul dintre cei mai mari criminali din istorie.
De fapt, am mai multe piese de imbracaminte gen tricou (spalate, repet insistent!), purtate de un violator-criminal in serie, un pedofil si, surpriza, cel mai mare dusman al tau (daca vrei, o gasesc si pe nenorocita care ti-a sedus partenerul si s-a casatorit cu el, lasandu-te fara contul din banca). Ai fi de acord sa le porti?
Ce zici, insa, de tricoul purtat de o pesoana infecatat cu virusul HIV? Daca tu il refuzi, ai accepta sa il poarte fetita ta? (ii gasesc unul, exact marimea ei) Simt ca iti sunt tot mai simpatic, mai ales daca am adus vorba de copiii tai. Dar ce zici daca te-ai muta in casa unui fost bolnav de SIDA, acum decedat? Sau in casa unei prostituate? (aveau loc orgii, daca vrei amanunte) Asa este, aceste case au fost curatate, zugravite, renovate. Sunt ca si noi. Ce zici, te muti?
Vrei sa intram si intr-o zona plina cu prejudecati rasiale sau etnice? Vrei tricoul unui tigan cocalar, tata denaturat a 10 puradei? Sau, daca esti israelian, te intereseaza tricoul purtat de un terorist arab? Ma pot opri cu exemplele sau inca nu ai prins ideea?
Este vorba despre dezgust, contaminare si puritate. Asta a studiat Rozin. Avem o aversiune innascuta (hardwired) fata de impuritati? Avem, in diferite grade! (vorbeste cu un obsesiv care se spala pe maini la fiecare 50 de minute) Cautam ceea ce este natural? Desigur, nu cunosti niciun amator de hrana organica? (pe cate alimente din frigiderul tau scrie „100% natural”?) Ne e frica de contaminarea cu virusi, bacterii si alte fiinte premiate la concursuri pentru capacitatea lor de a fi dragalase? (nu-ti vine sa devii materialist cand le studiezi?)
Da, pentru ca suntem oameni si am evoluat in medii in care evitarea impuritatilor a fost (si este, in continuare) un avantaj pentru supravietuire. Avem acest bias neuronal care ne predispune catre puritate si naturalete (iar unii ajung la extreme, daca nu comice, cel putin enervante pentru cei din jur-stii si tu pe cineva care sta 3 ore in magazin, citind etichete in cautare de aditivi?). Totusi, daca ai fost precum subiectii lui Rozin, de ce ai ezitat sa accepti tricoul?
Hitler, violatorul, bolnavul de SIDA, teroristul, cateaua aceea jegoasa-acesti oameni il purtasera si ei, intr-adevar, dar nu imprimasera nimic in el! Insa tu nu crezi asta! Crezi ca si dupa spalari repetate inca se mai afla ceva acolo, ceva murdar sau periculos. Nu murdar in sens fizic ci in sens moral. Sau spiritual. Crezi in „energii”! Crezi in esente spirituale care se transmit si se imprima in tricouri, case, poate si pahare sau farfurii (ai manca din aceeasi farfurie din care dr. Lester a savurat creier pane-dr. Hannibal Lester, daca te-a lasat memoria explicita, personajul interpretat memorabil de Anthony Hopkins, un tip care avea probleme serioase cu alcoolul)
Poate ca ai dreptate? (iar eu gresesc) Sau esti prizoniera mintii tale irationale? (si eu la fel) Desi stiinta te asigura ca tricoul „contaminat” este, in realitate, nepericulos (nu contine „urme” din personalitatea fostului purtator) ceva mai adanc din tine (pot sa spun „preistoric”) se impotriveste. Oare in cate alte feluri suntem la fel de naivi si speriati?
Nu stiu dar stiu altceva: nu este obligatoriu sa ramanem asa. Ne putem elibera, putin cate putin, de prejudecati, de frici primitive, de credinte irationale si de idei copilaresti. Doare, stiu prea bine asta. Dar este si excitant, te asigur. Ia tricoul acela si poarta-l cateva zile! Si daca ajungi la spital, iti dau eu telefonul unui doctor foarte bun, caruia din pacate i-a ars casa.
Paul Rozin, Sensitivity to indirect contact with other persons: AIDS aversion as a composite of aversion to strangers, infection, moral taint, and misfortune, 1994, Journal of Abnormal Psychology(495-504) si
Operation of the laws of sympathetic magic in disgust and other domains, 1986, Journal of Personality and Social Psychology (703-712)