Am primit astazi ultimele doua recenzii din acest an si intamplarea face sa fie vorba de doua carti extraordinare. Mai intai Catalina Robe:
Daca m-ai pune sa iti spun un singur cuvant despre cartea “Cum functioneaza mintea” scrisa de Steven Pinker acela ar fi portocala. Da , da ai citit bine( poti sa mai citesti o data ca sa fii sigur!).
Hei! Era vorba despre carti , nu despre fructe , poti spune tu cititorule.
Stiu.Insa , iata ce ma face sa fac aceasta analogie:
Portocala are ca trasatura “coaja de culoare portocalie, ( e important sa mentionez culoarea caci ar putea fi si o lamaie) amara si greu de curatat, forma rotunda,miez succulent.
Cartea “Cum functioneaza mintea” –multe pagini ( vreo 700) si multe informatii tehnice.
Daca treci peste aceste inconveniente vei descoperi doua lucruri minunate,respectiv un fruct delicios si sanataos ( vitamina c) si o carte la fel de “delicioasa” ca si fructul cu multa “vitamina C” ( C fiind prescurtare de la cunostinte/informatii/ idei bune).
Ca tot am vorbit despre trasaturi, sa va impartasesc cateva informatii despre ele.
Care este definitia cuvantului “leu”?Majoritatea raspund:” Mamifer carnivor de talie mare din familia felinelor, feroce, care traieste in Africa.”
Atunci cand definim un termen de gen natural apelam , ne spun filosofii, la intuitia unei trasaturi sau a unei esente ascunse pe care membrii aceluiasi gen o au. Prin urmare daca apelezi la esenta pentru a reda semnificatia unui termen se cheama ca esti esentialist ( si nu esti singurul!). Esti in gasca copiilor mari care sunt esentialisti in privinta animalelor. Cum s-a aflat ? Gratie psihologilor Frank Keil, Susan Gelman si Henry Wellman care au luat experimentele mentale ale filosofilor referitoare la genurile naturale si le-au aplicat la copii.
Designul experimentului: doctorii iau un tigru , ii decoloreaza blana si cos pe ea o coama.Ce o fi acest animal, un leu sau un tigru? Copiii de sapte ani spun ca e tigru, dar cei de cinci ani spun ca acum este leu.
A, si apropo de copiii mici, bebelusii de trei pana la patru luni vad obiecte, si le amintesc si isi imagineaza ca ele respecta legile continuitatii, coeziunii si contactului in timp ce se deplaseaza. Concluzie: “Bebelusii nu sunt atat de tonti precum isi inchipuiau James, Piaget, Freud si altii ca ei.” Precocitatea demonstrata de bebelusi in laborator nu inseamna ca acestia nu mai invata despre obiectele din jur,ceea ce ne spun de fapt aceste cercetari, este ca aceasta precocitatea ii ajuta de bebelusi in procesul invatarii.
Si acum urmeaza ….partea hard a cartii, cate ceva (multe pagini) despre minte.
Ai auzit de teoria computationala a mintii?
Raspuns afirmativ din partea mea.
Ai inteles teoria aceasta?
Raspuns negativ din partea mea( tu sigur ai inteles-o , doar ai un QI peste 130!).
Dar lasa ca recuperez si eu cu muuult ajutor din partea lui Pinker.
In cazul in care mai sunt cativa “rataciti “ ca mine , putina explicatie nu ar strica.
Daca ar exista un capitol in carte intitulat “Important” , acesta ar incepe cu urmatoarea fraza:
“Teoria computationala nu e unul si acelasi lucru cu “metafora computerelor” pentru ca :
- Computerele sunt seriale indeplinind doar cate o sarcina la un moment dat in timp ce creierele sunt paralele, indeplinind milioane de sarcini in acelasi moment.
- Computerele sunt rapide, creierele sunt lente.
- Computerele au un numar limitat de conexiuni, creierele au trilioane de conexiuni.
Gandirea este un proces computational, mintea fiind un set de module, dar modulele nu sunt niste cutii incapsulate ori nodule circumscrisi pe suprafata creierului.
Mintea nu e un singur organ, ci un sistem de organe, care pot fi concepute ca facultati psihologice sau module mentale.
Aceste module opereaza cu simboluri.
Simbolul poarta informatia, in consecinta, potrivit teoriei computationale, informatia e configurata in simboluri(=colectie de semne fizice care se coreleaza cu starea in care se afla lumea asa cum e surprinsa in propozitii).
Simbolurile reprezinta un anumit concept ( descriind din punct de vedere conceptual continutul problemei si logica rezolvarii ei) si provoaca in mod mecanic anumite lucruri facandu-le sa se intample( mecanic simbolurile sunt faze brute de percepere si marcare a sistemulu)i.
Un concept util in intelegerea ideii: “gandirea este computatie” este acela de “daemon”.
Daemonii = set de reflexe care printeaza inscriptii. Cui folosesc aceste inscriptii? Simbolurilor.
In consecinta: opiniile constituie inscriptii in memorie , dorintele sunt inscriptii ale obiectivelor pe care ni le propunem, perceptiile sunt inscriptii declansate de catre senzori.
Si daca tot scriu despre teoria computationala a mintii ar merita sa mentionez si persoanele care au lucrat la aceasta teorie ( putina publicitate binemeritata). In anii 1950 si 1960 ideile computationale au inceput sa capete importanta , iar cei care au facut posibila aceasta cunoastere au fost Newell si Simon si psihologii George Miller si Donald Broadbent.
Ce aduce teoria computationala psihologiei?
Raspuns: Descoperirea formei reprezentarilor mentale ( inscriptii simbolice utilizate de catre mintea umana) si procesele ( daemonii) care acceseaza aceste reprezentari.
Reprezentarile sunt citite si scrise de catre daemoni ( adica regulile pentru inlocuirea simbolurilor cu alte simboluri), iar daemonii au daemoni mai mici in interiorul lor.
Creierul uman utilizeaza cel putin patru formate majore de reprezentari:
- Imaginea vizuala, asemanatoare unui sablon intr-un mozaic bidimensional, aidoma unui film.
- Reprezentarea fonologica, al doilea format folosit de creier, o succesiune de silabe care se deruleaza in mintea noastra precum o bucla pe banda, planificand miscarile gurii si imaginandu-si cum suna silabele respective.
Aceasta reprezentare secventiala este un element component important al memoriei de lucru. Concret, cauti un numar de telefon , il repeti de cateva ori si il retii atat cat e necesar ca sa il poti forma.
- Reprezentarea gramaticala : substantive si verbe, expresii si propozitii subordinate, radacini si teme, foneme si silabe, toate dispuse in structuri arborescente ierarhice.
- Mentaleza sau limbajul gandirii/ cunoasterea conceptuala.
Pentru ca informatiile despre teoria computationala scrise pana acum sa fie inculcate in mentalul cititorului e necesar un exemplu ( mie mi-a fost util, sper ca si tie).
Imagineaza-ti urmatoarea situatie:
Sally se afla intr-o cladire cuprinsa de flacari. Dorinta ei e exprimata ca reprezentare abstracta:”Fugi de pericol”. Sally este modulara: o partea a sa evalueaza pericolul, o alta hotaraste daca sa fuga sau nu, iar o a treia parte se gandeste cum sa paraseasca incinta. Atunci cand evalueaza foloseste inteligenta analitica , iar cand se gandeste cum sa paraseasca incinta foloseste inteligenta practica ( dupa clasificarea pe care o face Sternberg).
Desi uneori pare ca nu suntem mai destepti decat alte animale, totusi suntem mai destepti decat sobolanii deoarece retelele noastre neuronale au mai multe straturi ascunse intre stimul si raspuns , mediul fiind cel care favorizeaza antrenarea retelelor, dand nastere tiparelor familiare.
Explicatia inteligentei umane din perspectiva teoriei computationale are la baza retelele care sunt structurate in programe pentru manipularea simbolurilor.
Ca tot veni vorba de inteligenta, fac un apel la memoria ta de lunga durata( mai ales daca te intersectezi sau te-ai intersectat cu psihologia). Iti amintesti definitia inteligentei?( reproducere din autorii romani: Golu, Zlate !!!) . Eu nu, desi am consumat energie in liceu si in facultate cu definitii kilometrice . De aceea atunci cand dat peste definitia din cartea lui Pinker mi-a placut pentru ca era clara, concisa si practica: “Abilitatea de a indeplini obiectivele in pofida obstacolelor care pot aparea, prin intermediul deciziilor bazate pe reguli rationale (cand te confrunti cu o problema adu-ti aminte ca ai o abilitate- Care era oare?INTELIGENTA- si daca tot ti-ai amintit ai putea sa o si folosesti ).
Pentru ca aceasta carte este despre mintea umana nu puteau lipsi referirile la psihologia evolutionista.
Daca l-ai intalni , sa zicem , in metrou pe Steven Pinker si l-ai intreba despre teoria selectiei naturale si ceea ce il face sa se ralieze la ea raspunsul lui ar fi:
- E singura teorie care nu apeleaza la miracole.
- Are o directie ascendenta , in care cat de bine functioneaza ceva, joaca un rol cauzal in cum a ajuns sa existe acel ceva.
- Teoria selectiei naturale este o ipoteza falsificabila despre originea designului.
In incheierea acestei recenzii vreau sa mai scrii cate ceva despre constiinta, iar unul dintre motivele care m-au determinat sa abordez si acest subiect a fost modul in care autorul descrie constiinta, anume, intr-un mod accesibil dat fiind ca e vorba despre un subiect controversat si dificil.
Constiinta are trei sensuri:
– Cunoasterea de sine ( Acesta sunt eu, x…care…)
Raportat la acest sens rezulta, ca a avea constiinta inseamna a fi in viata, treaz si constient de lumea din jurul tau.
– Al doilea sens vizeaza accesul la informatie, in traducere daca te intreb: ”La ce te gandesti in momentul acesta? ( Sigur vrei sa stii!!!???), raspunsul este sub forma unei povestioare despre senzatii, culori, forme, planuri. Ceea ce sigur nu imi vei povesti pentru ca de acestea nu esti constient , fiind automate, este despre enzimele care proceseaza fibrele in acest moment in stomacul, despre coordonatele inimii si ritmul respiratiei sale, despre computatiile care au loc in creierul tau ce se ocupa cu recuperarea formelor tridimensionale din retinele bidimensionale sau despre regulile sintactice care ordoneaza cuvintele pe care le rostesti, sau despre secventa de contractii musculare care iti permite sa ridici un pahar.
– Al treilea sens se refera la capacitatea de a avea senzatii , altfel spus , experienta subiectiva , a fi constient de fenomenele lumii inconjuratoare, senzatii primare ,pe scurt, “Cum este sa fii sau sa faci ceva?”
La final doar atat:” Pentru informatii suplimentare ( si sunt din abundenta) va rugam sa ne contactati la nr 0727….Ops asta era din alt film, continuarea este ” Va recomand sa cititi aceasta carte”.