glontul existential

Hai sa facem urmatorul experiment: eu te sun pe telefonul mobil. Tu vezi cine suna (ai numarul meu in memoria telefonului) si raspunzi. Intrebare: cine este responsabil pentru faptul ca tu raspunzi?

Acum ne imaginam o a doua situatie. Eu sun, tu vezi cine suna si nu raspunzi. In acest caz, cine este responsabil pentru faptul ca nu raspunzi?

Este posibil sa fi raspuns, in ambele cazuri, „eu, deoarece eu aleg daca sa raspund sau nu”. Excelent! Vreau sa-ti arat cum si un copil poate fi stimulat sa mediteze la valoarea numita responsabilitate. Dar mai am o situatie:

Eu te sun, tu vezi cine suna si la tampla ta se afla teava unui revolver incarcat, tinut de un filosof nebun. Acesta iti spune intr-un mod care nu lasa loc de interpretari: „daca raspunzi, te omor!”. Tu nu raspunzi (l-ai luat in serios). In aceasta situatie, cine este responsabil pentru faptul ca nu raspunzi?

Ps Acesta este un promo. Intentionez sa scriu cateva articole intr-un mod mai explicit dedicate unui anume mod de a intelege si a trai viata, anume existentialismul (dar nu cel religios, desi imi plac Kierkegaard sau Tillich). Vreau sa fac asta deoarece am auzit opinii conform carora filosofia existentialista ar fi nihilista. Nu este deloc asa. Dar deloc! Existentialismul este o filosofie tonica si optimista.


Publicat

în

de către

Etichete: