Malleus Maleficarum. Asa se numea manualul de identificare a vrajitoarelor, realizat de doi preoti germani in 1486. Pe vremea aceea se credea despre vrajitoare ca sunt posedate de demoni. De asemenea, tulburarile mentale erau intelese in aceeasi cheie: unul sau mai multi locotenenti ai lui Satan isi stabilisera domiciliul in mintile bietilor oameni. Daca aveai o boala menta in mod sigur erai posedat.
In baza respectivului manual, extrem de popular (ai doilea in topul vanzarilor dupa Biblie) zeci de mii de persoane nevinovate au fost torturate si ucise. Ce norocosi suntem sa traim in secolul 21, nu-i asa?
Nu as fi atat de sigur. Impresia mea este ca modelul demonic persista si in zilele noastre, fara a avea aceeasi amploare, desigur si mai ales in randul persoanelor needucate (sau avand o aversiune intensa fata de stiinta). Preotul care a ucis o maicuta (cazul Tanacu), aplicand un ritual de exorcizare (a tinut-o legata pe o cruce, timp de 3 zile) nu venise direct de la UCLA (sau de la Leiden University, ca sa-mi salut astfel si cititorii din Olanda, locul 78 in lume la „Stiinte sociale”). Din acest punct de vedere, sunt inclinat sa-i acord circumstante atenuante.
Dar ce ne facem cu absolventii de universitati romanesti din zilele noastre, convinsi ca in spatele unor boli mentale, sau chiar fizice, se afla, dupa caz, creaturi cu cornite, spiritele unor copii avortati, spiridusi care au luat-o razna, diferite genuri de fantome, extraterestri rauvoitori, stramosi neimpacati cu soarta lor, dar altfel de mult disparuti, sau, pentru a intra intr-o zona si mai inefabila, energii cuantice (sic!) malefice sau chiar „tipare vibratorii dizarmonioase provenind din vietile anterioare”?
Iti vine sa crezi ca aceste idei coexista cu cercetarile din zona nanotehnologiei, despre care se crede ca vor revolutiona interventiile medicale?(masinarii minuscule care se vor plimba prin capilarele corpului tau) Sau cu posibilitatea, pentru copiii nostri, de a avea, in urmatorii ani, harta genetica trasata si arhivata inca de la nastere?
Consult un calendar, din cand in cand, pentru a ma asigura ca am intrat in secolul 21. Totusi, nu pot scapa de senzatia, din fericire nu foarte frecventa, ca sunt contemporan, din punct de vedere psihologic, si cu Evul Mediu. Te rog, daca ai citit acest articol si esti o vrajitoare, nu-mi trimite niscaiva energie negativa (si nici pozitiva, sunt alergic!). Nu merit un asemenea interes. Pe de alta parte, daca nu cer prea mult (sunt cam obraznic), roaga-te pentru sufletul meu posedat de paradigma naturalista (aceea conform careia nu exista fiinte supranaturale si, cu toate acestea, realitatea poate fi extraordinar de interesanta).