Esti parinte de copil mic? (nu de adolescent turbulent) Ai terminat o facultate si un master? Faci parte din clasa mijlocie? Aproape sigur stii urmatorul lucru: parintii care isi stimuleaza copiii tind sa aiba copii mai inteligenti. Ce inseamna ca ii stimuleaza? Le vorbesc (chiar daca nu inteleg limbajul), le citesc povesti, le cumpara tot felul de jucarii (cate dispozitive mobile atarna deasupra patutului?). In tarile occidentale dar si la noi, in curand, exista o batalie secreta intre parinti pentru a le acorda progeniturilor avantaje competitionale, inca de mici. Lumea continua sa fie o jungla, doar ca ceva mai sofisticata. Parintii stiu asta. Si nu stau cu bratele incrucisate (cauti si tu, cumva, o gradinita particulara pentru fetita sau baietelul tau?).
S- a mers pana acolo incat, inca din timpul sarcinii, odraslele pe cale de a respira, intr-o zi, independent, au fost expuse la simfoniile lui Mozart. Cum, nu ai auzit de efectul Mozart? In Statele Unite exista deja o industrie: CD-uri cu piese muzicale considerate a amplifica inteligenta bebelusilor. Don Campbell singur a facut avere vanzand 2 milioane de exemplare (vezi articolul lui C. Nelson in The Guardian). Senatul statului Florida, in 1998, a votat o lege prin care cresele de stat sunt obligate sa le puna foarte tinerilor americani muzica clasica in fiecare zi. Nu glumesc! O sa vezi ce natiune stralucitoare va fi America nu peste mult timp.
Sau poate nu. Poate ca muzica clasica nu mareste performanta la anumite sarcini mentale decat pentru scurt timp (nu exista efecte durabile). Poate copilul tau nu a pierdut nimic daca nu a ascultat Simfonia nr. 35 (chiar asa este, te asigur-vezi studiul Gray si Dell Salla din 2007). Ce ne facem insa cu cercetarile care demonstreaza legatura dintre stimularea intelectuala a copiilor si cresterea inteligentei lor?
Iata ce ne facem (e nevoie de, vai, un pic de inteligenta): Ne intrebam daca aceste rezultate ale studiilor indica o relatie de cauzalitate. Nu, nu indica! Toate sunt studii corelationale. Cu alte cuvinte, exista o corelatie intre frecventa si natura stimularilor din copilaria mica si nivelul de inteligenta masurat la scoala. De aici nu rezulta ca zdranganelele de deasupra patutului au adaugat 10 puncte la IQ-ului odraslei, lansandu-l, astfel, pe traiectoria succesului social si financiar. Ar putea fi asa dar ar putea fi si altfel. Altfel, cum?
Uite-asa: parintii care le citesc copiilor, care isi fac timp pentru conversatii interesante cu ei si care fac un milion de alte lucruri au copii mai inteligenti deoarece sunt ei insisi mai inteligenti. Cuuuum? Exact cum ai citit. Inteligenta este partial mostenita (are o heritabilitate de 50%, cel putin-tinerii psihologi, verificati ce inseamna „heritabilitate”!-va recomand, in limba romana, manualul Atkinson)
Copiii sunt mai inteligenti deoarece beneficiaza de un mediu mult mai bogat in stimulari, spun cei care au o prejudecata in a interpreta rezultatele studiilor. Dar la fel de bine putem pune performantele mai inalte, cel putin partial, pe seama genelor. Cum sa ne dam seama? Unde este adevarul? Merita sa adormim cu cartea de povesti in brate? (nu sunt in niciun caz impotriva povestilor, cum ar putea crede cineva sensibil dezavantajat din anumite puncte de vedere, ci sunt impotriva exagerarilor si a credintelor neverificate) Merita sa investim in gradinite fancy? (tocmai se mai deschide una pe strada mea, am primit si un pliant in care sunt informat ce directie ar putea lua 10 milioane de lei vechi, aflati deocamdata in buzunarul meu-nu sunt nici impotriva gradinitelor particulare ci pentru ele, dar la preturi rezonabile) Pana unde trebuie sa mearga stimularea? Daca prietenii mei vor avea un copil mai destept decat al meu? Daca vlastarul (odorul?) ma va intreba, peste ani, „De ce nu mi-ai pus Mozaaaaart?” sau va evita sa contribuie la pensia mea de fost profesor, manat de resentimente?
Trebuie sa studiem mai bine aceasta problema (chiar nu pot sa ma bazez pe pensia de la stat!) Daca mediul face diferenta (parintii care isi stimuleaza copiii au copii mai inteligenti) inseamna ca, in familiile care adopta bebelusi, ar fi necesar sa existe o corelatie semnificativa intre frati (Mihaita si Bogdanel, de exemplu, au primit aceeasi portie de povesti, gadget-uri, puzzle-uri, Star Wars Optical Command Unit (doar 199 lei), console etc.
Din fericire, altii mai inteligenti decat mine (eu am crescut la tara, fara joystick-uri) au facut astfel de studii. Multumesc! Ah, poate vrei sa stii de ce le sunt recunoscator. Imi plac rezultatele. Ma interesa corelatia parinti stimulativi (mediu)-amplificarea inteligentei. Repet, corelatia se refera la IQ-urile copiilor adoptati si expusi la aceleasi practici parentale (prescrise de experti, evident!).
Corelatia este zero.
Plomin, R., & DeFries, J. C. (1985b). A parent-offspring adoption study of cognitive abilities in early childhood. Intelligence, 9, 341-35
Thompson, L. A., Plomin, R., & DeFries, J. C. (1985). Parent-infant resemblance for general and specific cognitive abilities in the Colorado Adoption Project. Intelligence, 9, 1-13
Rice, T., Corley, R., Fulker, D. W., & Plomin, R. (1986). The development and validation of a test battery measuring specific cognitive abilities in four-year-old children. Educational and Psychological Measurement, 46, 699-708
Rice, T., Fulker, D. W., DeFries, J. C., & Plomin, R. (1988). Path analysis of IQ during infancy and early childhood and an index of the home environment in the Colorado Adoption Project. Intelligence, 12, 27-45
Fulker, D. W. & Cardon, L. R. (1992) What can twins studies tell us about the structure and correlates of cognitive abilities? In T. Bouchard & P. Propping (Eds.), What are the mechanisms mediating the genetic and environmental determinants of behavior? Twins as a tool of behavioral genetics (pp 33-52). Chichester, England: John Wiley & Sons
Plomin, R., Petrill, S.A., & Cutting, A.L. (1996). What genetic research on intelligence tells us about the environment. Journal of Biosocial Science, 28, 587-606
Plomin, R., Fulker, D.W., Corley, R., & DeFries, J.C. (1997). Nature, nurture, and cognitive development from 1-16 years: A parent-offspring adoption study. Psychological Science, 8, 442-447