Dupa Richard Davidson (neurostiinte) ma asteptam ca urmatoarea recenzie sa fie dedicata unui alt domeniu. Surpriza! Creierul loveste din nou! Cu aplomb, cu inteligenta si cu umor. Rodica Ionescu:
„It’s a wonderful natural world and we are wonderful natural human beings
Daca ma intrebi pe mine (si bine faci ca nu ma intrebi!), consider ca “Brain rules” – John Medina ar trebui studiata inca din primul an de catre studentii psihologi. Pe langa asta, cred ca principiile prezentate de autor ar fi necesar sa fie aplicate inca de la varstele prescolare, iar sistemul de invatamant sa fie in intregime calibrat avandu-le in vedere. E cercetare. Nu fantezie. E stiinta. Nu poveste. Regulile dupa care functioneaza creierul nostru sunt realitati care ar prespune o adevarata restructurare atat educationala, cat si sociala, familiala, relationala s.a.m.d. Citind cartea, imi dau seama in ce lumea de-a-ndoaselea traiesc si nu incetez a ma intreba: va exista o vreme in care omului sa ii fie permis sa fie om, iar ceea ce e natural sa nu fie respins?
Sunt 12 reguli, dar din motive care tin de regula 4 (vei vedea care este aceasta), ma voi rezuma la primele 4 dintre ele. Deci, brain rules episode one:
Regula 1 – Exercitiul fizic creste puterea creierului. Stii de ce? Pentru ca stramosii nostri, pentru a supravietui, nu au stat in fund la televizor uitandu-se la Happy Hour sau la emisiunea lui Capatos (habar n-am despre ce vorbesti!), nici nu au stat in decubit dorsal (m-a amuzat teribil exprimarea stiintifica pentru “a sta in poponet”) 8-10 ore pe plantatie (pardon, corporatie), nici nu au stat la terasele din centrul vechi udandu-si gatlejul cu bere dupa bere (chiar daca-i placere) dupa terminarea celor 8-10 ore la “uzina”. Stii ce faceau stramosii tai? (ale caror gene le porti cu mandrie…sau uneori cu rusine)? S-au miscat. Au mers. Antropologul Richard Wrangham afirma ca barbatii mergeau intre 10 si 20 km pe zi, iar femeile un numar aproximativ la jumatate de km. Creierele noastre nu s-au facut “frumoase” si “destepte”, nu s-au dezvoltat, conexiunile neuronale nu s-au intensificat in timp ce noi asteptam suav picior peste picior cu un pahar de Campari Orange in fata la o masuta cocheta de la terasa, in timp ce tigrul trecea pe langa noi si ne dadea buna ziua. Dimpotriva. Tigrul venea, noi fugeam (adica ne miscam). Sau: ne era foame, alergam tigrul (ca sa il papam la masa de seara), fiindca pe vremea aceea o portie de ceafa de tigru la gratar cu cartofi prajiti nu era disponibila la City Grill-ul de pe Strada Lipscani contra unei sume modice de 40-50 RON. Cand stramosii mei / ai tai se miscau, miscarea reprezenta o necesitate. Fara miscare, eu si tu nu ne-am fi plimbat funduletul pufos (de la nemiscare) prin terasele si barurile bucurestene. Ori ne miscam si traiam / supravietuiam. Ori nu ne miscam si crapam. Creierul uman a devenit cel mai performant din lume pe vremea cand miscarea era constanta in viata noastra.
Gata. Mi-am varsat si frustrarea. Asa ca iti prezint cateva informatii suplimentare despre beneficiile miscarii fizice asupra creierului. Astfel:
– Exercitiul fizic imbunatateste fitness-ul cardiovascular (adica capacitatea inimii si plamanilor de a oferi sange bogat in oxigen tesuturilor musculare). Se reduce, asadar, riscul unor boli precum atacurile de inima sau atacurile cerebrale si vasculare.
– Daca toata viata faci exercitiu fizic, ai mai multe sanse sa iti pastrezi capacitati cognitive ridicate si la varste inaintate, comparativ cu cei care stau in fund all day long. In urma unui experiment, s-a constatat ca unui numar de copii care a apelat la exercitii fizice timp de 30 minute de doua sau trei ori pe saptamana, i-a crescut capacitatile cognitive dupa 12 saptamani. Erau dintr-o data capabili sa faca unele conexiuni de care inainte nu erau apti, puteau intelege mai usor analogiile, rationamentele deductive si inductive erau mai usor de manevrat mental etc.
– Prea mult exercitiu si epuizarea pot dauna cognitiei. Sa nu cumva sa spui ca doua – trei reprize de sport pe saptamana duc la epuizare, ca nu te cred!
– Exercitiul fizic duce la eliberarea unor neurotransmitatori asociati cu starea de bunastare psihica: serotonina, dopamina si norepinefrina. Cu alte cuvinte, iti schimbi structura chimica a creierului fara ca macar sa stii. Si nu ti-o schimbi oricum. Ci ti-o schimbi in bine. Asa ca, daca doresti sa iti sporesti starea de well-being, misca-ti fundul!…da, e valabil si pentru fundul meu.
– Desi creierul are aproximativ 2% din greutatea corpului, energia pe care o detinem este absorbita in proportie de 20% de catre acesta. Mic si al dracu’.
– Exercitiul fizic creste productia de BDNF (factor neurotrofic). Neuronii sunt mai dornici de a se conecta unii cu ceilalti, de asemenea este stimulata neurogeneza (formarea de noi neuroni in hipocamp). Realitatea acestui BDNF nu merita a fi trecuta cu vederea, asa incat de citit (ca lectura obligatorie pentru vacanta) articolul lui Adrian de pe site-ul frate: “BDNF” publicat in 12 mai a.c.
– Integrarea exercitiului fizic in timpul celor 8 ore de munca sau la scoala nu numai ca ne-ar transforma in persoane cu capacitati cognitive crescute, ci…ne-ar transforma in sfarsit in oameni normali.
Si fiindca regula numarul 1 a reusit sa ma faca sa intru in depresie, sar iute la regula numarul 2:
Regula 2 – Si creierul uman a evoluat. Noi nu avem un singur creier, ci trei creiere: creierul de reptila (responsabil pentru respiratie, bataile inimii, somn si veghe), creierul de mamifer (responsabil cu emotiile, trairile, amintirile experientelor trecute) si creierul uman (cortexul). Creierul nostru este construit sa:
1) Rezolve probleme
2) Sa supravietuiasca
3) Sa se descurce intr-un mediu ostil
4) Sa faca ceva in permanenta miscare (repet: adica nu stand in fund!)
Specia umana este superioara (motiv pentru care a ajuns unde a ajuns) nu pentru ca de-a lungul timpului oamenii si-ar fi intarit muschii, ci pentru ca oamenilor li s-au intarit conexiunile neuronale si s-au creat legaturi noi.
Ce ne diferentiaza de primate este faptul ca suntem capabili de explicatii / rationamente simbolice. Suntem oameni pentru ca putem sa ne imaginam, sa fantazam, sa anticipam, sa planificam. Asa am reusit sa supravietuim de-a lungul evolutiei speciei. Fara capacitatea de anticipare, fara planificare, fara reprezentari mentale, am fi fost si noi o specie disparuta. Principiul este simplu: cine pune mana pe mancare, supravietuieste. Cine supravietuieste, face sex (adica se reproduce). Cine se reproduce, ajunge sa isi transmita genele generatiilor urmatoare. Asa suntem de simpli si complicati totodata. Pentru a capata simplitatea sus mentionata (supravietuire – reproducere – transmiterea genelor) a fost nevoie sa ne “lucram” creierul. Deci, sa “ne complicam” comparativ cu celelalte animale.
Creierul are doua caracteristici fundamentale la om: abilitatea de a pastra un set de cunostinte si abilitatea de a improviza tinand cont de cantitatea de cunostinte detinute. Orice mediu de invatare care ignora una dintre cele doua abilitati ignora jumatate din ceea ce poate face creierul nostru. De pilda, daca la scoala ti se cere doar sa memorezi, e ca si cum ai fi folosit doar pe jumatate. Ce se intampla cu capacitatea noastra de a rationa mai departe tinand cont de ceea ce stim deja? Iti spun eu: se pierde, pe principiul “use it or lose it”. Sistemul educational ar trebui sa tina cont de asta.
Regula 3 – Fiecare creier este interconectat in mod diferit. Sigur, exista circuite presetate prezente la oricare dintre noi, insa exista si conexiuni independente. Nici macar gemenii identici nu se bucura de conexiuni neuronale identice. Creierele noastre sunt sensibile la stimuli externi, deci conexiunile care se formeaza sunt afectate, printre altele, de cultura in care persoana creste si se dezvolta. Suntem sensibili la lucrurile la care suntem expusi. Daca ai fost crescut avand un anumit ideal de frumusete, sunt mari sanse ca in adultete sa fii stimulat de idealul de frumusete pe care ti l-ai reprezentat de-a lungul evolutiei tale, prin prisma influentelor cultural – sociale. Daca vrei sa afli despre “Jennifer Anniston neuron”, care raspunde doar la vederea imaginilor cu Jennifer si nu la vederea lui Halle Berry, citeste cartea!
George Ojemann (un neurochirurg curios nevoie mare) a descoperit ca nu exista doua creiere in care conexiunile sa fie identice, nici in ceea ce priveste structura, dar nici functionalitatile. De exemplu, fiecare persoana isi reprezinta limbajul in arii diferite (bilingvii nu isi stocheaza limba engleza in aceeasi regiune din creier in care isi stocheaza limba spaniola). Hartile creierului se stabilesc in copilaria mica si raman suficient de stabile in timp. Acestea fiind zise, ce parere ai despre sistemul educational care cere fiecarui creier (i.e. copil) sa fie la fel cu celelalte creiere, sa invete aceleasi lucruri, in acelasi fel, in acelasi ritm etc. Se pare ca 10% dintre copii nu au creierul inca destul de dezvoltat pentru a citi la varsta la care se asteapta ca acestia sa citeasca. Ce propune John Medina? Clase de mica amploare, cu un numar redus de copii, in care sa se puna accent pe diferentele individuale. Acestea ar mobiliza intr-o maniera eficienta capacitatile cognitive ale copiilor, iar diferentele nu ar deveni un factor blocant, ci cel mai probabil, un factor stimulator. Cum sunt clasele cu 30 copii? Ai ghicit: against human nature.
Creierul este un muschi: ceea ce alegi sa faci de-a lungul vietii, iti schimba fizic creierul. Charles Darwin nota faptul ca in cazul animalelor salbatice, creierul acestora era cu 15-30% mai mare decat al suratelor lor domestice. Se pare ca procesul de invatare generat de mediul ostil in care lighioanele salbatice se invarteau, le-a restructurat creierul intr-o asemenea maniera. Eric Kandel a demonstrat ca atunci cand oamenii invata, conexiunile din creierul lor se modifica, iar simpla achizitie a catorva informatii (chiar si un proces facil de invatare), conduce la schimbarea conexiunilor dintre neuroni.
Deci, din nou: “use it or lose it!”
Regula 4 – Nu dam atentie lucrurilor care ne plictisesc. Avem la dispozitie cateva secunde pentru a castiga atentia auditoriului si doar 10 minute pentru a o mentine. S-a demonstrat ca dupa 10 minute, atentia se pierde in mod natural, motiv pentru care, daca dorim sa o mentinem in continuare trezita, este obligatoriu sa inseram ceva, cumva, pentru a o recastiga. Ne intrebam din ce motiv copiii nu mai invata? Pentru ca orele sunt plictisitoare! De-aia! O atentie buna genereaza o invatare mai buna. Atentia cum se mentine? In niciun caz prezentandu-te la ora cu 50 slide-uri pe care le citesti pe un ton monoton in fata clasei. Te astepti ca la finalul cursului copiii sa fi retinut ceva? Asteapta-te! Dar te astepti degeaba, domn’ profesor! Cu cat creierul acorda mai multa atentie unui stimul (ca de exemplu informatiei transmise de un dascal), cu atat informatia primita va fi encodata intr-o maniera mai elaborata si, bineinteles, retinuta.
Nu se cunoaste motivul pentru care oamenii isi pierd in mod natural atentia dupa 10 minute. (ma intreb: oare cum poate un copil de 10-11 ani sa fie atent timp de 40-50 minute in timpul celor 5-6 ore pe zi pe care le are?…nu ajung decat la o singura concluzie: nu poate!).
S-a constatat ca:
1) Evenimentele care trezesc in noi emotii tind sa fie reamintite mult mai usor decat cele neutre. Atunci cand creierul detecteaza un eveniment incarcat emotional, amigdala cerebrala elibereaza dopamina in sistem, iar aceasta este folositoare in procesul de memorare. E evident pentru fiecare dintre noi ca ne amintim cu mare usurinta primele batai puternice ale inimii din dragoste, momentul in care tata sau mama isi pregateau cureaua pentru a ne trosni, cand nu invatasem lectia stiind ca vom fi scosi la tabla (ulterior “motivati” prin recompense si pedepse cand am fi aratat carnetul de note acasa) etc. Toate acestea sunt evenimente incarcate emotional. Intrebare: nu am putea la scoala sa prezentam copiilor materia intr-un format in care activarea emotiilor sa fie prezenta? Nu am putea sa ii rugam a juca roluri (un fel de sceneta) Baltagul (tu esti Vitoria Lipan, tu esti personajul absent – Nechifor si privesti in calitate de observator, tu esti Gheorghita s.a.m.d.) decat sa ii obligam sa citeasca romanul si atat? Nu spun ca citirea romanului nu este de folos. Spun doar ca nu este suficienta pentru ca tanarul sa isi reaminteasca cu aceeasi emotie si eficicacitate peste timp continutul operei literare. Cum crezi ca si-ar reaminti daca ar fi fost insusi personajul principal al scrierii in timpul micutei scenete din timpul orei de curs? Activarea emotiilor imbunatateste invatarea.
2) Creierul isi aminteste mai degraba intelesul decat detaliile. Cuvintele prezentate intr-o ordine logica, organizata, ierarhica sunt amintite mult mai usor decat cuvintele prezentate intr-o forma aleatoare. Sfat pentru traineri: nu incepeti cu detaliile. Incepeti cu ideile cheie intr-o maniera organizata si ierarhica.
3) Creierul nu are capacitate de multitasking. Acea atentie distributiva este un mit. Putem face mai multe lucruri in acelasi timp, insa nu putem fi atenti la mai multe lucruri in acelasi timp.
4) Creierul are nevoie de o pauza, iar indoparea creierelor copiilor cu o canitate enorma de informatie nu numai ca nu este benefica, dar ii epuizeaza si este inutila pe termen mediu si lung.
Pe scurt, despre celelalte 8 reguli:
Regula 5 – Repeta pentru a-ti aminti. Regula trateaza memoria de scurta durata. Creierul nostru retine informatia pentru un timp mai scurt de 30 secunde. Daca doresti sa retii pentru o durata mai indelungata, este necesar sa te expui in mod constant la respectiva informatie.
Regula 6 – Adu-ti aminte sa repeti (cu referire la memoria de lunga durata). Este nevoie de ani de zile pentru a-ti consolida memoria. Cum ti-o poti consolida? Expunandu-te din nou si din nou la informatie, la intervale specifice de timp.
Regula 7 – Dormi bine, gandesti bine. Privarea de somn dauneaza atentiei, functiilor executive, memoriei de lucru, rationamentelor logice si chiar dexteritatii motorii. Daca iti este somn in miezul zilei in mijlocul sedintelor (sport national pe plantatie), nu te simti prost. Esti doar normal. Creierul are nevoie de odihna in jurul orei 3 P.M., iar acel pui de somn iti poate creste productivitatea. S-a demonstrate ca performantele pilotilor NASA cresc cu 34% dupa un mic somn in timpul zilei. De ce corporatiile nu sunt dotate cu paturi? In opinia mea, nu permit accesul la siesta pentru ca nu sunt constiente de productivitatea pe care ar putea-o avea angajatii ulterior.
Regula 8 – Creierele stresate nu invata in acelasi fel. Creierul nu este construit pentru a face fata unui stres pe o perioada mai lunga de 30 secunde. Stresul dauneaza memoriei si functiilor executive. Noi avem un singur creier (compus din cele trei “subcreiere” : -) sus mentionate). Acelasi creier pe care il avem acasa ne insoteste si la serviciu, asadar stresul de acasa iti afecteaza si performanta de la munca si viceversa. Stabilitatea emotionala de acasa este un predictor forte pentru succesul academic. Daca iti doresti pentru copilul tau sa ajunga la Harvard, asigura-i stabilitate emotionala in familie.
Regula 9 – Stimuleaza-ti cat mai multe simturi. Este mai probabil ca invatarea sa se produca cu mai mare eficienta in medii ce stimuleaza cat mai multe simturi.
Regula 10 – Vazul este prioritar (“mai tare si mai mare”) decat celelalte simturi. Suntem excelenti in a ne reaminti imagini. Daca iti este prezentata o informatie textuala, trei zile mai tarziu iti vei aminti 10% din aceasta. Daca iti este prezentata o imagine, iti vei aminti 65%.
Regula 11 – Creierele barbatilor si femeilor sunt diferite. Cand barbatilor le este prezentata o imagine neplacuta, acestora li se “aprinde” amigdala cerebrala din emisfera dreapta a creierului, responsabila pentru esenta unui eveniment. Femeilor, in schimb, li se aprinde amigdala din emisfera stanga, responsabila pentru detalii.
Regula 12 – Suntem exploratori innascuti. Dorinta de a explora este normala. Observa-ti copilul si nu-l opri din cautare, observare, experimentare. Nu face nimic contrar naturii umane.
Sunt 12 reguli. Atentia noastra poate fi mentinuta timp de 10 minute. Deja am depasit cu mult cele 10 minute, asa incat celelalte 8 reguli…in episodul urmator pe Interconexiuni.”