Daca te-ai nascut si traiesti in Romania, priveste in jurul tau. Care este credinta religioasa dominanta? Este crestinismul, bineinteles! (iar inauntrul lui cei mai multi credinciosi nu sunt catolici sau protestanti ci ortodocsi).
Acum sa ne imaginam ca te-ai nascut si traiesti la sud de Marea Caspica. Esti unul din cele aproape 70 de milioane de iranieni. Privesti si tu in jur si descoperi, uimitor, o majoritate religioasa, doar ca nu crestina ci, de data aceasta, islamica.
De ce sa ne limitam la Orientul Mijlociu? Hai sa mergem in al doilea stat al lumii, dupa numarul de locuitori. Te-ai nascut si traiesti in Golful Bengal (si nu in Casmir, unde sunt mici probleme). Religia predominanta, acum, este hinduismul (ai vorbit cu zeul Shiva, astazi?)
Nu as putea uita un stat despre care se spune ca ar detine arme atomice, desi e micut. Da, Israelul. Nu esti un imigrant nascut in strainatate, esti „sabra” (adica nativ, te-ai nascut aici). din 100 de oameni aflati in jurul tau, 75 sunt evrei iar 20 arabi. Asta inseamna ca religia dominanta este iudaismul (pentru a nu complica lucrurile hai sa presupunem ca esti „traditionalist” si nu „ultraortodox”).
Observi ceva interesant? Dupa cum te-ai nascut si ai crecut intr-o alta zona de pe glob religia ta este diferita (si remarca, te rog, ca am exclus varianta in care ai fi un african primitiv, inchinandu-te unui zeu animist confectionat din coaja de banana). De ce nu sunt numerosi adoratori ai zeului Vishnu si in Romania? De ce in America mijlocie nu domina Islamul? De ce in tara in care se afla cele 2 moschei sfinte (Meca si Medina) nu sunt majoritari crestinii (Martorii lui Iehova, de pilda)? Daca gandesti cu o minte libera, raspunsul pare a fi simplu:
Religia este o chestiune de geografie.
Dar nu e periculos sa fie asa? Periculos pentru sufletul tau, vreau sa spun! (de dragul comunicarii admit ca exista o entitate speciala numita „suflet”) Este imposibil ca toate religiile sa fie corecte. Crestinismul spune ca Iisus este singurul fiu al lui Dumnezeu si ca cei care accepta asta vor fi salvati (vor primi, dupa moarte, printr-un fel de agentie de turism condusa de ingeri, un bilet dus cu destinatia Paradisul). Evreii religiosi nu sunt de acord. Ei spun ca Mesia inca nu a venit (adica Iisus a fost un impostor). Nu a venit dar este asteptat! Musulmanii admit ca Iisus a fost un mare profet dar, sorry, not exactly the son of God! Pe Dumnezeu il cheama de fapt Allah si el a vorbit prin gura unui taran analfabet pe nume Mahomed (suficient de ager pentru a se insura cu o femeie bogata). Hindusii, la randul lor, stiu ca adevarul le apartine iar ceilalti gresesc (daca ai dubii incearca sa traiesti la granita cu Pakistanul).
Niciuna dintre aceste religii nu dispune de dovezi convingatoare in sprijinul afirmatiilor facute, in afara unor idei care se gasesc intr-o carte veche si sunt induse copiilor inca de la varste mici. Si chiar daca ar detine adevarul nu ar fi posibil ca toate sa fie corecte in acelasi timp. Prin urmare, unele gresesc. Dar care?
Nu e un pic angoasant? Daca nu te-ai nascut in partea norocoasa a lumii? Daca Iisus chiar nu este fiul lui Dumnezeu iar tu, baptist practicant din Texas (Dallas, pentru nostalgici), ai pariat pe cine nu trebuie? Daca dimpotriva, crezi precum vaca (nu e o insulta, vaca e un animal sacru in India) in zeita Kali iar Kali e doar una din intruchiparile Diavolului? Cu alte cuvinte, sufletul tau ar putea fi salvat doar de Iisus insa tu (sau, poate, doar geografia) ai ales sa te inchini altcuiva? Si, la o adica, de ce nu ar fi zeul-banana din jungla ecuatoriala adevaratul creator al Universului? Tu intelegi ce miza extraordinara se afla in joc? (sunt sigur ca intelegi, nu-mi imaginez ca vizitatorii acestui site nu ar avea o inteligenta mult superioara mediei-fac aceasta afirmatie in special pentru prietenii psihologiei sociale). Ceea ce se va intampla milenii in sir cu sufletul tau depinde, se pare, de locul in care te-ai nascut si de educatia religioasa pe care ai primit-o (si pe care nu o examinezi critic, fiind adult, deci nu ai nicio scuza!)
Daca te-ai nascut in ( sau ai ales) religia gresita?
Te-ai gandit la asta? Daca Iisus nu s-a nascut din relatia sexuala a unei tinere cu un fel de fantoma, daca nu a mers pe apa si, mai ales, daca nu a inviat din morti? Ce te faci? Daca evreii cu tichiuta au dreptate? Totusi, nu ar putea fi baietii care citesc Coranul (si, ocazional, trec cu avioanele prin cladiri de birouri) mai aproape de adevar? Daca doar ei vor fi salvati de adevaratul Dumnezeu? (pe nume Allah)
Vezi, in loc sa fiu la aceasta ora la biserica din cartier, ascultand o predica usor plictisitoare dar binefacatoare pe termen lung, stau in fata laptopului si lansez intrebari ciudate si usor anxiogene. Oare de ce fac asta? Pentru ca-mi pasa de sufletul tau? Si daca-mi pasa, de ce nu-ti spun pur si simplu raspunsul corect la cea mai importanta intrebare a vietii?
Nu am ajuns asa de departe (sa detin raspunsuri absolute) deoarece inca nu m-am dumirit cum este cu geografia. Ma intriga radacinile sud-asiatice ale lui Krishna si cele bethleem-ice ale misterioasei trinitati crestine. Cei 5 stalpi ai Islamului, localizati printre camile, sunt in mod egal interesanti. Insa elementul cu adevarat uimitor, de departe, mi se pare posibilitatea ca religia careia un om i se dedica sa nu fie alegerea lui ci rezultatul unei combinatii de intamplare (nasterea intr-un anumit loc) si actiune parentala (prin extensie, culturala) deliberata.
Au copiii dreptul de a nu fi indoctrinati?
Daca as fi trait la inceputul secolului trecut, as fi intrebat daca femeile nu cumva au si ele dreptul de a vota. Intre timp aceasta problema s-a rezolvat (ce bine, totusi, ca m-am nascut spre sfarsitul secolului! Sau ma bucur degeaba?) Visez, probabil precum baba la tinerete, la o civilizatie in care copiii sa traiasca fara ca cineva sa le introduca idei religioase in cap, sa-i ajute sa-si dezvolte propriile disponibilitati afective si mentale, sa le trezeasca dragostea pentru cautarea adevarului si sa nu mai amestece muntii, dealurile sau campiile (adica geografia) cu afacerea infloritoare a salvarii sufletelor. Riul Iordan ar putea curge linistit prin Palestina, fara alte fantastice legaturi. La fel, tinerii munti Himalaya ar putea ramane senini in starea lor de (aparenta) nemiscare, netulburati de neintelegerile domestice dintre Shiva si Shakti. Poate planeta ar fi un loc mai frumos daca zeii s-ar imputina. Nu e exclus sa scriu aceste randuri sub influenta unui spirit rauvoitor dar ma consolez cu gandul ca voi fi absolvit, la marea judecata, deoarece nu a fost vina mea (ci a demonului!). Sau poate acesta e punctul in care ajunge cineva care s-a tot intrebat daca educatia nu e, de fapt, indoctrinare si, daca e asa, cum s-ar putea schimba lucrurile cu o doza mai mica de alcaloizi piperidinici toxici, consumati fara masura de un baiat in Atena, in jur de 7 mai, acum cativa ani.