Interesul pentru reproducere sau, mai elegant spus, psihologia relatiilor de cuplu, m-a purtat, in cele din urma, si catre unele masuratori impudice. „Va rugam, ouale la masurat!”, asa ar fi putut suna vocea, neseducatoare, sper, a unui cercetator aventuros, implicat intr-un proiect post-doctoral.
Nu e nicio gluma, testiculele au fost masurate judicios si impartial. Presimt ca vrei sa stii: la speciile cu femele poligame, masculii au testicule supradimensionate. De ce? Deoarece, pentru a castiga necrutatoarea competitie cu sperma rivalilor, au nevoie de multi „jucatori” (spermatozoizi). Pentru asta e nevoie de cineva care sa-i fabrice. Asa au crescut testiculele.
Cimpanzeii, de pilda, unde femelele sunt poligame, au testicule de doua ori mai mari decat gorilele, specie de maimute ale carei femele sunt monogame (monogamie seriala, mai precis, centrata pe masculul alfa). Ajunsa la estru, o femela-cimpanzeu are, intr-o singura zi, cateva zeci de relatii sexuale cu masculi diferiti. Inainte de a fi fertilizata, ea poate atinge euforicul numar de 3.000 de copulatii.
Balena numita „right whale” (femele poligame) are testicule mult, mult mai mari decat balena „gray whale” (femele inclinate catre parteneriat durabil). Vrei sa te distrezi un pic? Afla atunci ca respectivele testicule cantaresc 500 de kilograme. Doamne-fereste sa-ti cada in cap un testicul de balena!
Daca aceasta teorie este corecta (marimea testiculelor a evoluat in corespondenta cu disponibilitatea sexuala a femelelor) se pune intrebarea daca la oameni, cea mai interesanta specie de animale, marimea testiculelor reflecta o tendinta catre poligamie sau catre monogamie. Cu mentiunea ca monogamia poate fi seriala!
Si doar ca sa te incurc, mai adaug ca, la maimutele bonobo, poliamorul este in floare: ele fac sex aproape oricand, nu doar pentru a se reproduce, cum ar fi, nu-i asa, firesc, ci pentru a semnala prietenia (nu lasa acest text la indemana unui adolescent!), pentru a imparti hrana, pentru a se juca (sex recreational) si chiar pentru a face trecerea timpului mai placuta.
Bonobo sex and society, By: de Waal, Frans B.M., Scientific American, 00368733, Mar95, Vol. 272, Issue 3