Si Ramona Oros:

A beginner’s Guide to scientific method, Stephen S. Carey, Portland Community College, 1994, Wadsworth Publishing Company, Belmont, California

Cartea este o buna lectura pentru a intelege mai bine ceea ce se incearca a fi predate la disciplina de psihologie experimentala. Eu am avut in minte sa inteleg cum pot sa concept un experiment stiintific intr-un mod cat de cat decent si corect.

Am avut placuta surpriza de a constata ca mare parte a celor prezentate imi erau familiare, doar ca nu erau aranjate in capul meu intr-un mod eficient si utilizabil. O mare usurare, chiar n-aveam chef de o lucrare super dificila –observati ca am stat cu grija departe de orice care se referire la neuro stuff, iar titlul cartii zice de beginner, da? Si cum, citez dintr-o carte pe care o consult in vederea lucrarii de licenta, structura este cruciala pentru invatare, consider ca din acest punct de vedere parcurgerea cartii de fata este foarte utila. Ba chiar intentionez sa am si o a doua lectura pentru ca am pacatosul obicei de a nu da foarte mare atentie lucrurilor care mi se par cunoscute la o prima citire.

Prima achizitie permanenta a mea s-a intamplat la pagina 13 unde pe langa faptul ca mi s-a aratat ca explicatiile pot fi sub 3 forme: despre cauza lucrurilor, in forma de lege sau despre modul cum se desfasoara un process, la partea cu legi au fost incluse si legile statistice; stiu ca ni s-a spus ca si legile statistice sunt tot legi desi pot fi valabile doar pt 10% din cazuri, insa mintea mea de “aproape” matematician a tratat pana acum acest lucru cu dispret; in termeni AT se poate spune ca am operat o desconsiderare; spus aici a fost un pic mai convingator si m-am invoit sa le pun la categoria da, poate fi considerat. Pentru mine e si o mica dovada a slabirii obsesiei personale despre control si acceptarii lucrurilor aleatoare din lumea asta.

Mai departe autorul ne zice ca inainte sa ne apucam de treburi complicate de testare, ar fi intelept sa ne punem niste intrebari de baza pentru a clarifica fenomenul ce se doreste testat. Altfel, s-ar putea sa avem niscaiva suprize. El sugereaza 2 intrebari [din care de fapt rezulta mult mai multe, da asta e o alta discutie] :  1. avem o descriere corecta a fenomenului pe care vrem sa il explicam? asta e un tricky question ca de aici iese o analiza logico-gramaticala care ea in sine poate fi o mica lucrare; si aici va pot indrepta spre articolele lui Adrian despre telefoane si telepatie de exemplu. 2. Exista explicatii rivale mai plauzibile decat asta la care ne gandiram? aoleu, adica eu mi-am storcit creierii sa scot o explicatie, care normal ca mi se pare cea mai plauzibila si acum trebuie sa ma gandesc daca sunt altele si mai si? Deja m-am descurajat si incep sa pricep de ce cercetarea stiintifica se realizeaza in grupuri de oameni. Se ofera cineva sa colaboram pentru licenta?

Concluzia mea e ca consumul de glucoza, logica, bun simt si aplicarea cunostintelor existente este déjà la cote mult prea ridicate si nici nu ne-am apucat de subiect. Asta cu beginner déjà mi se pare o gluma. Ca lucrurile sa fie si mai rele, capitolul se incheie si cu exercitii, cartea fiind gandita de fapt ca un suport de curs-pentru incepatori, evident. Enervant e ca numai un exercitiu are si solutie [care se intinde pe cateva pagini], la restul trebuind sa te descurci singur. Din punctul meu de vedere asta e un deficit al cartii si nu pentru ca sunt lenesa ci pentru ca simteam nevoia sa citesc mult mai multe aplicatii practice ca sa dau sansa stabilirii unor conexiuni neuronale inexistente pana acum pe subiectul cum sa faci un experiment.

Ca bonus ni se da totusi structura de baza unui experiment:

explicatia: cum explic fenomenul ce se doreste testat

conditii experimentale: adica ce vrei sa faci si cum

predictia: ce ma astept sa se intample in conditiile experimentului daca explicatia mea e corecta

ipoteze auxiliare: aici e calcaiul lui Ahile nementionat nicaieri in cursurile romanesti sau ratat cu gratie de mine pana acum : ce presupunem noi ca e de la sine inteles ca explicatia noastra sa fie valida [de exemplu, cainii pot citi ganduri]

Ca experimentul sa fie bun, atunci predictia trebuie sa:

–          fie foarte probabila daca explicatia este corecta

–          foarte improbabila daca explicatia este gresita

Pare simplu da nu e, judecand dupa exercitiile propuse.

Si acum vine capitolul meu preferat. Despre cum sa faci un experiment cauzal. Concluzia mea in urma citirii cartii de psihologie experimentala a fost ca e imposibil. Matematic si absolut vorbind, cred ca e corect [va amintiti obsesia mea cu controlul], e imposibil sa fii sigur ca manipulezi o singura variabila si restul ramane constant [mai ales in domeniul educatiei unde ma tot gandeam eu]. Din fericire, statistica nu e asa pretentioasa si accepta si chestii mai putin exacte. Good enough, cum ar spune AT-ul incercand sa arate ca nici perfectionismul nu e foarte bun. Plus ca autorul ofera si niste reguli de igiena experimentala privitoare la 3 situatii importante in care s-ar putea ca experimentul cauzal sa o ia pe aratura. Mind-blowing:

  1. In general, factorii cauzali au un impact limitat; aici rezolvarea e foarte simpla ca se masoara pragul de semnificatie a rezultatului obtinut [basic statistics] si vezi daca a iesit sau nu
  2. Majoritatea efectelor nu pot fi atribuite unei singure cauze: daaaa, in sfarsit cineva intelege dilema mea; se rezolva cu ceea ce se cheama potrivire[matching], adica se manipuleaza subiectii din grupul de control si grupul experimental astfel incat grupurile sa aiba distributie egala sau asemnatoare pe principalele variabile care ar putea afecta rezultatul; cum se face asta? fie printr-o preselectie initiala fie prin efectiv mutarea subiectilor intre cele 2 grupuri sau eliminarea lor pana se obtine rezultatul dorit [atentie asta presupune consum mare de glucoza initial cand se proiecteaza experimentul; post-mortem, mai putin sanse sa iasa]; in sfarsit, am priceput ce inseamna ca rezultatele s-au controlat pentru efectul statusului economic de exemplu: adica grupul experimental si cel de control au cam aceeasi distributie in ceea ce priveste variabilele care se refera la statusul economic; fie si pentru asta si a meritat sa citesc cartea
  3. Factori proveniti din modul in care a fost proiectat experimentul pot contribui la efectul observat: in speta asteptarile cercetatorului si cele ale subiectilor ; cel mai bine se rezolva cu experimentul dublu orb [double-blind] adica nici cercetatorul nici subiectii nu stiu care este grupul experimental si care este cel de control sau le sunt ascunse alte informatii importante-situatia ideala, cand asta se poate; cand nu, doar unul dintre ei ajunge sa fie orb [single-blind]

Omul nu se opreste aici ci ne zice mai departe despre tipurile de experimente cauzale si cum sa faci sa le proiectezi. Din nou mare clarificare pentru mine. Mai urmeaza apoi 2 capitole, unul despre cum se pot testa chestii extraordinare gen telepatie, capacitati extrasenzoriale, etc si altul despre erorile care se pot face in judecata stiintifica [fallacies]. Dar ma opresc aici si ma voi intoarce poate dupa o noua citire.

Pentru cei care au ajuns pana aici cu lectura [sau care au obiceiul sa inceapa cu sfarsitul, sau care cauta numele Adrian intr-un articol, sau care intamplator au nimerit acest paragraf, mai completati si voi ipoteze rivale] ofer ca bonus urmatoarele informatii. Cartea a beneficiat de lectura intensa a lui Adrian, deci campurile de sublinieri verzi si galbene vor avea darul sa va trezeasca din somnolenta. Dupa ce am citit primul capitol despre care n-am vorbit aici, am inteles entuziasmul lui Adrian cand i-am solicitat cartea spunandu-mi ca sunt prima persoana care ma aventurez in citirea ei [in afara de el, bineinteles]. Multe din articolele lui Adrian au ca punct de plecare ideile din primul capitol despre ce e stiinta si ce vrea ea de la noi, cum se face si cum nu se face si nu pot decat sa admir insistenta cu care el revine asupra acestor idei dar mai ales efectele pe care aceasta repetare indelunga le are cel putin asupra creierului meu.

 

 

 

Tipareste acest articol Tipareste acest articol
Construit de Sorin