Se ia un numar N de caini (grupul experimental) si un alt numar N (grupul de control). Cei din primul grup raspund, timp de 10 minute, la comenzi simple de tipul „Sezi!”. Ceilalti nu fac nimic. Apoi si unii si altii primesc o jucarie care le este familiara, dintr-o faza anterioara a pregatirii, inauntrul careia se afla o delicatesa. Dar ca sa ajunga la ea este nevoie sa depuna efort.

Si acum rezultatele: cainii din grupul experimental, dupa cele 10 minute de conformare la comenzi, au renuntat la jucarie dupa mai putin de un minut. Cei din grupul de control au incercat timp de cateva minute, dar fara succes (normal, cercetatorii lipsiti de suflet metafizic ancorasera in asa fel „tratatia” incat sa nu poata fi extrasa, oricat ar fi incercat sarmanul caine).

La ce se refera acest experiment? Poate nu crezi: la puterea vointei! La animale, vointa? Desigur! Daca vrei iti povestesc experimentul cu copii din scoala elementara (dar nu azi!). Te-ai intrebat vreodata ce este vointa? (sau ce inseamna sa ai o vointa puternica?) Probabil ca te-ai intrebat, mai ales daca cineva din apropierea ta te-a acuzat, periodic, de absenta a vointei („daca ti-ai dori cu adevarat ai reusi sa…”)

Insa nu stiu cum ai raspuns la intrebare. Asa ca, iata, ce zici de urmatorul raspuns, simplificat din motive didactice:

Vointa este glucoza!

De fapt, puterea vointei este semnificativ corelata cu glucoza disponibila corpului (sau creierului). Dar, stai putin, nu era „vointa” ceva de natura psihologica, o entitate din sfera mintii? Fireste, nimeni nu neaga asta. Dar ghici unde locuieste mintea? Sau, mai bine zis, din ce se compune mintea? Poate din retele neuronale? Si ele cu ce fel de combustibil functioneaza?

Miller, H. C., Pattison, K., DeWall, C. N., Rayburn-Reeves, R., & Zentall, T. R. (2010). Self-control without a „self”? Common self-control processes in humans and dogs. Psychological Science, 21, 534-538.

Tipareste acest articol Tipareste acest articol
Construit de Sorin