In timpul fecundarii capul spermatozoidului este absorbit de ovul. In cap se afla genele. Altfel spus, spermatozoidul nu contribuie cu nimic din punct de vedere al hranei. El participa la crearea acestei „firme” cu 50% din actiuni (genele). Nu investeste insa si 50% din resurse (hrana). Pare o afacere cinstita cuiva?

Intrucat ovulul absoarbe doar capul, mitocondriile, care sunt in coada, raman pe dinafara. Mitocondriile au propriul lor ADN si sunt un fel de centrale energetice. Ce rezulta de aici? Ca mitocondriile oricarui om „urca” doar pe linia materna. Daca nu ar fi fost mutatiile, noi am avea acum acelasi ADN mitocondrial (localizat, dupa unele studii, intr-o femeie africana).

Revenind la gameti si la purtatorii lor, masculi si femele (pe care trebuie sa-i diferentiem mereu de barbati si femei), oricine poate observa inclinatia naturala a unui mascul. El vrea sa copuleze cat mai mult, adica sa-si distribuie genele in maximum de copii posibili. O femela, in schimb, nu poate avea un numar nelimitat de copii. Asa ca o femela este extrem de interesata sa-si creasca „puii” (pentru ca acolo sunt genele ei) iar un mascul „colinda” si „are aventuri”. Nu-si asuma in aceeasi masura cresterea copiilor. Logica ii poate dicta sa distribuie propriile resurse copiilor rezultati din diferite imperecheri. Specia nu este interesata de relatii de cuplu. Specia are o singura dorinta: sa-si propage genele.

Din fericire nu suntem doar animale. In noi exista si imperative culturale. Exista sentimente. Exista valori. Insa niciunul din aceste continuturi psihologice sau spirituale nu poate nega realitatea biologica. Undeva in adancuri, femeile tanjesc dupa siguranta afectiva si resurse financiare, elemente de natura a le proteja „puii”. Barbatii doresc mai multe partenere, cautand sanatatea si tineretea, adica elemente ce maximizeaza transmiterea genelor. Niciun pic de romantism. Acesta este etajul biologic. Il avem cu totii. Din acest punct de vedere nu suntem cu nimic diferiti de maimute.98,4% din ADN-ul nostru e identic cu al cimpanzeului. Intre 96% din ADN-ul nostru si cel al unui porc nu e nicio diferenta. Da, ai citit bine. Genetic vorbind, suntem maimute cu laptop.

Tipareste acest articol Tipareste acest articol
Construit de Sorin