Daca nu ai ce face, astazi sau in zilele urmatoare, ai putea retine, iata, cateva nume: Plomin, Bouchard, Tellegen, Loechlin, McClearn. Cine au fost (si inca mai sunt, pentru ca nu au murit) acesti indivizi? Cumva linia de atac a lui Manchester United? (poate cea mai cunoscuta echipa de fotbal de pe glob) Sau membrii  unei trupe cu un succes fenomenal (umple stadioanele, dar nu cu microbisti ci cu iubitori de muzica)? Sa spun U2? (but i still haven’t found…you know)

Ai terminat facultatea de psihologie si nu au fost mentionati? Nu li s-a consacrat un curs special? Hmm, mi se pare un tratament nemeritat din urmatorul motiv minor: acesti cercetatori sunt responsabili pentru cea mai importanta descoperire din psihologie in ultimele decenii!

Da, ai citit bine. Niste anonimi au contribuit la psihologie, probabil, mai mult decat faimosii Freud si Jung (niciunul dintre ei psiholog, nota bene). Si ce anume au descoperit asa important? Sper sa-mi fac timp sa scriu mai pe larg deoarece consecintele sunt teribile pentru consiliere si psihoterapie (pentru o practica profesionala eficienta si bazata pe dovezi, nu pe intuitii personale si teorii imposibil de testat). Pe scurt, aceasta descoperire care nu a patruns in constiinta publica deocamdata si nici nu o va face usor, fiind extrem de contraintuitiva, spune asa:

Mediul impartasit joaca un rol modest sau niciun rol in felul cum este configurata personalitatea unui adult.

Sunt cam tehnic, acum? Iti traduc: cu exceptia unor copilarii in mod dramatic violente sau abuzive, conteaza foarte putin (sau deloc) ce personalitati aveau mama si tata, daca erau casatoriti sau divortati, daca fumau sau consumau zilnic cafea, daca te-au obligat sa-ti faci lectiile sau au privit performanta scolara intr-un mod relaxat, daca credeau in zane sau ecuatii diferentiale si o multime de alte elemente pe care le pot asocia cu stilul parental si relatiile interpersonale.

Toate aceste lucruri te-au influentat cand erai baietel sau fetita insa acum, la varste adulte, efectul lor masurabil asupra personalitatii tale este aproape nul. Acest rezultat uimitor al studiilor, avand ca punct de plecare faimosul „Minnesotta Study” (studiu care a durat mai mult de 20 de ani), va modifica radical felul in care ne intelegem vietile si impactul trecutului relational asupra psihologiei prezente. Iti las timp sa meditezi la el si, daca vei avea senzatia, la un moment dat, ca pune sub semnul intrebarii o buna parte din tot ce ai crezut (si realizat, daca lucrezi in bransa), nu dispera! Poti oricand sa negi rezultatele. Doar ca in acest caz, ma intreb eu acum, nu stiu de ce ti-ai dori sa mai vizitezi acest blog.

Eu propun o filosofie de viata bazata pe testarea realitatii si pe disponibilitatea de a accepta rezultatele stiintifice obtinute cu atentie si efort sustinut. Fara a fi unul dintre ei, ii admir pe cercetatori si le sunt recunoscator pentru sansa de a le folosi descoperirile, renuntand la orgoliul ridicol ca stiu eu mai bine. Noua disciplina a studiilor de genetica comportamentala ne pregateste, probabil, si alte surprize. Poate va fi necesar sa renuntam la teorii dragi, in care am crezut, cu dovezi anecdotice, multi ani. E deprimant, stiu (experienta pierderii) dar e si profund regenerator (asa simt eu). E ca si cum ne-am naste din nou! (si nu mai e nevoie de Pampers)

Tipareste acest articol Tipareste acest articol
Construit de Sorin