Imi plac fiorii de pe sira spinarii (sarpele Kundalini, conform misticii indiene sau Canalul central posterior, Du Mai, daca ne mutam la vecini). Te intereseaza o portie? Urmeaza:

Esti intr-un elicopter al armatei israeliene (dar nu deasupra zonei Bran-Moeciu) si, in urma intalnirii cu un sir de fantome (de tip Fibonacci), in aer, evident, ajungi direct la spital (la propriu, elicopterul prabusindu-se in curtea unui spital-sa zicem „Sp. Municipal”, dotat cu pista pentru astfel de aparate de zbor?) In urma coliziunii cu solul (plus cativa pitici aflati in apropiere, gura-casca, evident, de ce nu erau in padure sau la mina?) bratul drept ti s-a desprins de corp. Din fericire, esti adusa imediat pe masa de operatie unde bratul urmeaza a fi reasezat. Te doare, fireste. Insa ce crezi, pe brat il doare? Poate nu sunt explicit: bratul simte durerea separarii de corp? (corpul o simte, am stabilit deja asta) In brat exista celule nervoase functionale (abia a fost retezat-iarta-ma pentru verbele sugestive, e un articol infiorat). Reiau: exista durere in brat? Si mai urmeaza:

Varianta 2. Ambele brate au fost separate de corp (si ambele vor fi repuse in locurile lor naturale, gratie unor medici competenti, bugetari, platiti cu sume exorbitante) Oare bratele simt durerea? In acelasi fel? Si cum ar fi daca si picioarele, printr-o coincidenta uimitoare, s-ar fi desprins? (asteptand, cuminti, „reunificarea” cu corpul-mama) Ele experimenteaza suferinta?

Poate ai inteles, acesta este un articol despre constiinta si localizarea ei. Nu am depasit limita plauzibilului, desi am fortat-o. Doar de dragul experimentului mental, te invit sa avansam in scenariul insuportabil pentru cardiaci. Sa presupunem ca intregul trup, de la gat in jos, a fost dislocat (am schimbat verbul, apreciaza!) si, printr-o minune a tehnologiei ultraperformante, posibila doar in Romania cu crestere economica negativa, capul (tau!) este tinut in viata (nu stiu cum, dispozitivele astea de ultima generatie ma depasesc). Intrebarea este: mai simti durerea? Desi una mai buna ar fi: cine esti tu, capul sau corpul detasat? Iar trupul tau ce simte?

Ar fi usor, desigur, ca bratul sa poata vorbi (sau piciorul, sau abdomenul, sau coastele). Insa ele nu vorbesc si nu stim daca pot simti, independent de corp, durerea. Daca nu o simt, suntem obligati sa conchidem ca nu au minte. Iar daca o simt, cineva ar trebui sa le anestezieze, in cazul operatiei de prindere la loc, nu? Totusi, nici porcii nu vorbesc. Rezulta de aici ca nu au minte? Nu putem fi siguri, poate au (si sufera cand sunt sacrificati) Hmm, de ce nu-mi place ceva in acest punct? Poate pentru ca, in ajunul unei sarbatori uriase, asociata cu o religie blanda, milioane de astfel de fiinte ghinioniste sunt facute sa sufere? (si nu au nicio posibilitate de aparare)

Vai, ce m-a apucat? Normal ca porcii nu au minte (constiinta durerii). Ok. Dar bratul tau are? Si daca am face un recensamant, unde am gasi mai multi neuroni? (conectati in retele sofisticate). Bine, bine, am inteles, doar oamenii intregi au minte si sunt subiecti morali (sufera daca sunt agresati). Mult zgomot pentru nimic (ar fi spus nemuritorul Will). Asa ca inchei cu o soapta: embrionul de 5 saptamani (tubul neural abia a inceput sa se formeze)are minte si neuroni suficienti pentru a simti? Oare il doare daca il lovesti sau il perforezi? Nu te grabi cu raspunsul daca nu ai numarat neuronii (sau nu ai introdus sufletul nemuritor in ecuatie, dupa o scurta consultare cu spiritul lui Descartes). Si aminteste-ti mereu de bunatatea ortodoxa de la sfarsit de decembrie.

Tipareste acest articol Tipareste acest articol
Construit de Sorin