Zilele trecute (in iulie 2011) cativa oameni au fost expusi (oare de catre cine?) unui tabel plin cu cifre de tipul 0.52, 0.24, 0.36, 0.07. cifrele reprezentau corelatii, pentru diferite trasaturi de personalitate, ale gemenilor identici respectiv fraterni crescuti fie impreuna fie separat. Daca esti familiarizat cu genul acesta de cercetare ai putea crede ca e vorba de faimosul studiu Minnesota (cei doi frati separati la nastere care s-au facut amandoi pompieri, unul in New Jersey, celalalt in Queens, New York-acesta e doar un exemplu)
Ei bine, nu! Era studiul Tellegen et al., din 1988. Din el rezulta ca numeroase aspecte ale personalitatii sunt puternic influentate de factori genetici. Asa se explica de ce gemenii identici crescuti impreuna au acelasi nivel de corelatie cu gemenii identici crescuti separat pe cand gemenii fraterni crescuti impreuna au niveluri ale corelatiilor mult mai mici (0.06, de pilda, la „controlul impulsului”:adica tu esti capabil sa nu-l pocnesti pe fratele tau cand iti mananca, din nou, prajitura in timp ce el, cand tu faci acelasi lucru, te baga un spital cu un croseu pe care il vei putea vedea maine, daca ai nervii tari, la meciul lui Bute de la Romexpo)
Prin urmare, daca te invinovatesti pentru inclinatia ta catre anxietate („nu sunt capabila sa-mi controlez aceste reactii vegetative”, gand urmat de prabusirea stimei de sine) am o veste buna: intr-o buna masura nu este vina ta. Nu ai avut noroc la loteria genetica (stiu, aceasta veste poate fi usor deprimanta insa sigur nu genereaza culpabilitate nevrotica) Te-ai nascut, pur si simplu, cu o predispozitie de a reactiona disproportionat la unii stimuli amenintatori. Cu timpul, cu ceva disciplina si cu ajutorul unui terapeut care ar putea admira poezia dar nu o practica in meseria lui, iti vei dezvolta modalitati de coping suficient de bune.
Ce te faci insa cu „traditionalismul”? (o alta trasatura din studiul Tellengen influentata genetic) Nu dispera, ai putea, de exemplu, sa intri in contact mai des cu unele idei liberale (nu de pe acest blog, unde s-ar putea sa nu poti tolera libertatea pe care o promovez) si „sa invingi gena”, adica sa-i limitezi manifestarea spontana. Cuvantul cheie este efort (daca nu ai o reprezentare a lui imagineaza-ti ca te antrenezi pentru Olimpiada de la Londra)
Dar care sunt acele gene implicate exact in timiditate sau impulsivitate? Inca nu stim insa ce crezi ca fac cercetatorii din domeniul geneticii moleculare? Da, asta fac:lucreaza! (au si laboratoare, din fericire). Dolan, Anderson si Deakin, de exemplu, au descoperit ca persoanele cu niveluri scazute de serotonina tind sa fie mai agresive decat alti oameni (intelegi ce scuza buna tocmai ti-am furnizat pentru reactiile tale agresive?)
Relationship between 5-HT function and impulsivity and agression in male offenders with personality disorders, 2001, British Journal of Psychiatry
Intr-o masura poate mai mare decat suntem pregatiti sau capabili sa acceptam comportamentele noastre sunt influentate de gene dar nu direct, in sensul ca nu exista o „gena a divortului” (da, s-a gasit o astfel de corelatie, nu-ti vine sa crezi, nu-i asa?) ci indirect, pe urmatorul traseu: gene-proteine-neurotransmitatori-dispozitii,emotii, impulsuri-trasaturi de personalitate.
Ai vrea sa stii cumva si de alte corelatii, daca tot te-am socat cu divortul? (oh, voi terapeuti predispusi la psihologizare, cum oare veti integra aceste descoperiri nesuferite?) Cauta-le, dragul meu vizitator, eu nu fac decat sa-ti trezesc curiozitatea si, poate, sa te stimulez sa nu vrei sa traiesti in ignoranta si iluzie, adica, pentru a umbla putin la sertarul cu metafore, in intuneric.
Pe mine intunericul acesta (cognitiv) ma sperie, nu-mi da pace si ma determina sa intreb, sa intreb din nou si, uneori, sa gasesc si un raspuns provizoriu. Tu esti o persoana cu un nivel mai inalt de certitudine. Aha, cum stii ca nu este rigiditate intelectuala determinata genetic?