Prin anii ’60, Hao Li, neurochimist la University of California in San Francisco cauta disperat camile, de fapt glandele lor pituitare, pentru a studia metabolismul grasimilor. A reusit sa obtina 500 (cinci sute), de glande, vreau sa spun, si a descoperit din intamplare o substanta, beta-endorfina, in legatura cu care nu si-a pus intrebari (de inteles, il interesa altceva)

Dar in 1975, Hughes si Kosterlitz si-au pus intrebari, si inca multe, plecand de la o molecula gasita in creierul porcilor (multumim, miss Piggy) pe care au botezat-o enkefalina si au observat ca are proprietatile morfinei. Hao Li, care nu dormea, si-a dat seama ca substanta descoperita de el, beta-endorfina, continea enkefalina. Si era buna la ceva? Se pare ca da, a descoperit Hao Li: era de 48 de ori mai puternica decat morfina.

Insa cum e posibil ca creierele noastre sa aiba receptori pentru morfina si alte droguri artificiale? Intrebarea aceasta, lansata odata cu descoperirea receptorilor opioizi in 1972 (multumim Candace Pert, proaspata absolventa, pe atunci), primea, in sfarsit un raspuns: deoarece creierele noastre produc propriile droguri naturale. Si pentru ca era necesar sa poarte un nume, Eric Simon  le-a spus endorfine, o abreviere de la „morfine endogene”, adica „morfina produsa in corp”. Pentru corecta informare, mentionea ca endorfinele au fost descoperite, simultan, si de Simantov si Snyder (un fel de sincronicitate, probabil).

Si ce sunt endorfinele? Sunt mici neuropeptide, cu o structura asemanatoare cu a proteinelor, avand in jur de 40 de aminoacizi (enkefalinele sunt si mai mici). Au fost, izolate, deocamdata, 20 de tipuri de endorfine desi, probabil, sunt mai multe. Uneori actioneaza ca hormoni (adica produc schimbari in corp, circuland prin sange) alteori ca neurotransmitatori (produc modificari doar in creier). Insa nu sunt propriu-zis neurotransmitatori ci neuromodulatori (modifica activitatea neurotransmitatorilor).

Orice celula din corp dispune de receptori pentru endorfine.

Imagineaza-ti un popor, sa zicem cel somalez, in care fiecare cetatean are frigiderul lui, primit inca de la nastere. Egalitatea este respectata, nu conteaza daca unul este bogat si altul sarac, oricine primeste un frigider pentru a pastra alimentele. Asa „au primit” celulele noastre, prin „generozitatea” mecanismelor evolutive ale Vietii, receptori pentru endorfine.

Si ce fac endorfinele? Ah, cateva lucruri foarte importante:

  1. Controleaza durerea (maresc toleranta la durere)
  2. Genereaza placere (pana la euforie)
  3. Amplifica raspunsul imunitar (maresc rezistenta la boala)
  4. Scad nivelul de anxietate
  5. Moduleaza apatitul
  6. Elibereaza hormoni sexuali

Interesant, nu? Exista in corpul nostru doi producatori de substante chimice care ne permit sa traim senzatia de fericire si/sau sa infruntam mai bine durerea. Ei sunt glanda pituitara (care trimite endorfine in sange) si hipotalamusul (care trimite endorfine in creier si in maduva spinarii-fiori placuti pe coloana, iti amintesti?) Nu puteam sa rezist unei astfel de tentatii si am inceput sa studiez posibilitatea interventiei constiente in acest proces (sunt deja cativa ani). Insa ieri, pentru prima data, am initiat un grup in care acest obiectiv este asumat de la inceput (in acesti termeni). Am pus la punct o metoda prin care cred ca este posibila eliberarea de endorfine si o verific impreuna cu o serie de persoane curioase si disponibile pentru astfel de experimente, selectate in prealabil (au trecut prin grupuri de dezvoltare personala). Am cautat un nume nostim si i-am zis, in cele din urma, „grupul de endorfine”. Asta inseamna ca suntem, in timpul sedintelor de grup, implicati in industria drogurilor, doar ca nimeni nu ne poate aresta deoarece operam cu droguri naturale, produse inauntrul corpului (pituitara si hipotalamusul sunt un fel de Columbii neuronale). Nu te gandi prea departe, este doar o ipoteza pe care o verific cu un grup de entuziasti (unii dintre ei la a doua facultate, cu master sau doctorat) si vreu sa le multumesc si pe aceasta cale pentru bucuria de a examina impreuna una din resursele minunate ale Vietii, depozitata cu grija chiar inauntrul nostru, mai exact in cap.

Dar nu acesta (eliberarea de endorfine) este obiectivul principal. Daca ar fi asa, nu am fi cu mult diferiti de a group of junkies, cu specificatia ca nu suntem in afara legii si „drogul” e gratuit. De fapt „grupul de endorfine” este un curs aplicativ despre natura constiintei si a sinelui. Dau aceste amanunte, desi prin natura mea sunt inclinat sa le pastrez intr-o zona de discretie, pentru a semnala si altor posibili cercetatori din Romania existenta acestui gen de preocupari, intr-un cadru academic. Pentru mine constiinta este un subiect fascinant, de mult timp, si cred ca a sosit vremea sa impartasesc altor pasionati, dar nu in afara unui cadru stiintific, ceea ce am inteles si, mai ales, intrebarile in continuare fara raspuns.  Altfel spus, mi se pare important ca facultatile de psihologie, filosofie si biologie sa fie deschise catre subiecte de tipul „natura si functiile constiintei” sau „teoriile sinelui”, adica, in viziunea mea subiectiva, teme excitante de studiu, cam dintotdeauna de cand exista, pe Pamant, trestii ganditoare.

Tipareste acest articol Tipareste acest articol
Construit de Sorin