Arhive pentru martie 31st, 2012

Articolul urmator este extras din continutul mai larg al unui curs despre autocontrol pe care il predau, doar ca nu la Universitate:

Nicholas Christakis era si este profesor la Harvard. James Fowler era profesor la Harvard, cand s-au intalnit. Le-a facut cunostinta un prieten comun  (lucrau in 2 cladiri vecine dar nu se cunosteau). Acum Fowler e profesor la University of California-San Diego. Impreuna au scris o carte (Connected, 2009), plecand de la studiile realizate asupra retelelor sociale. Iata cateva idei:

  1. Legea Celor 3 Grade de Influenta: comportamentele, atitudinile si trairile noastre circula (se propaga) prin retelele sociale de care apartinem, avand impact asupra prietenului (primul grad), asupra prietenului prietenului (al doliea grad) si asupra prietenului prietenului prietenului (al treile grad)
  2. Retelele sociale tind sa amplifice tot ce este sadit in ele (de aceea nu este potrivit sa inchidem ochii in fata comportamentelor „rele”/distructive sau sa le ignoram: ele ajung sa se raspandeasca si sa degradeze reteaua, exact ca un virus)
  3. Ceea ce „curge” prin retea tinde sa devina o norma a grupului (acest fenomen este extrem de clar in retelele adolescentilor, ale caror identitati inca nu sunt formate sau consolidate: de aceea contagiunea de tip suicidar are loc cu predominanta in aceste grupuri)
  4. Si fericirea si anxietatea se raspandesc prin retele (la limita, ultima provoaca MPI, cel mai recent si spectaculos exemplu fiind liceul din McMinnville, Tennessee, 1998, cand 100 de oameni au fost dusi cu ambulantele la spital desi nu aveau nimic obiectiv (aveau doar simptome: dureri de cap, ameteala, greata, respiratie greoaie-un caz aproape didactic de isterie epidemica)

Christakis si Fowler au folosit datele din STUDIUL FRAMINGHAM, Inceput in 1948 in oraselul cu acelasi nume de langa Boston. Scopul studiului a fost identificarea determinantilor afectiunilor cardiovasculare. Locuitorii orasului au fost urmariti timp de 22 de ani (cu follow-up pe alte 2 generatii, in 1971 si 2002).

Cei doi profesori au putut reconstitui, in baza interviurilor consemnate, retele sociale si au alcatuit, in cele din urma, o harta cu 5.124 de rezidenti inauntrul unei retele mai largi de 12.067 oameni. Analizele matematice au aratat ca:

  • Daca prietenul lui X devine obez, riscul pentru X de a deveni si el obez creste cu 171%
  • Daca sora lui Y devine obeza riscul pentry Y creste cu 67% (Y e femeie)
  • Idem cu fratele lui Z (barbat): 45%
  • Alte tipare de contagiune: consumul de alcool, de droguri, deprivarea de somn si depresia

Se para ca atat obiceiurile negative cat si cele pozitive se raspandesc prin retea, asemenea unor virusi, si nimeni nu este imun.

Despre fericire:

  • Daca tu devii o persoana mai fericita, prietenul tau, P1, are o sansa superioara (cu 15%) de a deveni si el o persoana mai fericita
  • Sansa lui P2, prietenul lui P1, este de 10%
  • Sansa lui P3, prietenul lui P2, este de 6%

Aceste efecte nu par semnificative dar gandeste-te: daca P1 castiga cu 10.000 USD/an mai mult, sansa lui de a fi mai fericit e mai mare doar cu 2%. Cu alte cuvinte, fericirea lui P1 creste mai repede daca e prieten cu tine decat daca veniturile lui cresc cu 10.000 USD.

Uimitor e urmatorul lucru: oameni pe care s-ar putea sa nu-i intalnesti niciodata, daca fac parte din reteaua ta sociala in limita a 3 grade de separare, au un impact mai mare asupra nivelului tau de satisfactie in viata decat banii pe care ii castigi. Concluzie: a alege (in mod constient) retelele sociale din care sa faci parte reprezinta o modalitate inteligenta de a genera conditii favorabile obtinerii unor rezultate pozitive in viata.

Aceste fenomene de propagare sunt permise de caracteristicile creierelor noastre: ele sunt creiere sociale, facute sa apartina, sa supravietuiasca si sa se reproduca in grupuri sociale. Oamenii care vor sa schimbe ceva in vietile lor, intr-un sens pozitiv, au sanse mult mai mari daca se integreaza in retele sociale care le sustin scopurile (vs se straduie pe cont propriu). Aceasta este una din cheile programului de dezvoltare pe care l-am proiectat (vreau sa folosim impreuna forta uriasa a retelei sociale, sa o punem sa lucreze pentru scopurile noastre intr-un mod constructiv).

Fireste, si reciproca e valabila: un prieten sau un partener de cuplu, chiar fara sa-si propuna, adica fiind spontan, ne poate bloca sau sabota eforturile de schimbare prin comportamentele, atitudinile sau trairile pe care le pune in circulatie (tu vrei sa renunti la cafea, de exemplu, si el/ea fumeaza, sau consuma Coca Cola, sau marijuana etc.).

O relatie de cuplu armonioasa poate fi un mediu extraordinar de evolutie pentru cei doi parteneri daca aleg sa se sprijine reciproc, si acelasi lucru e valabil pentru o relatie parinte-copil.

Contaminarea scopurilor, prin urmare, functioneaza in ambele directii: daca vezi pe cineva care depaseste limita de viteza nu in mod necesar vei face si tu acelasi lucru dar vei fi mai inclinat, de pilda, sa consumi hrana nesanatoasa, de tip fast-food (adica cedezi in acea zona in care esti mai vulnerabil(a). Daca insusi partenerul tau face asta, in mod regulat, esti expusa la o sursa continua de diminuare a autocontrolului.

Keizer, K., S. Lindenberg, and L. Steg (2008) “The Spreading of Disorder” Science 322,1681-1685.

In concluzie, merita retinut despre creierele noastre ca sunt inclinate sa incorporeze scopurile, credintele si actiunile altor oameni din grupurile de care apartinem, mai ales daca sunt apropiati si investiti. Asta inseamna ca, pe langa versiunile personale ale sinelui, mai exista, in capetele noastre, si sinele altor oameni (e ceva aglomeratie! ) Si noi, la randul nostru, ii influentam pe altii (inclusiv pe unii necunoscuti: prietenii unor prieteni) si servim fie drept surse de inspiratie (cum ar fi de dorit, nu?) fie drept surse de tentatie . Daca mai aveai indoieli in privinta efectelor (reciproce) ale prieteniei (retelelor sociale) acum poate iti sunt mai clare lucrurile.

In baza acestei intelegeri venita dinspre stiintele  sociale (cu evidente radacini in biologia evolutionista) convingerea mea este ca fiecare dintre noi putem participa la o schimbare sociala pozitiva (da, in Romania!) fiind noduri armonioase in retelele noastre sociale.

 

 

 

 

 

Construit de Sorin