Coincidenta semnificativa (sic!) a facut sa primesc, aproape simultan, recenziile a doua carti care au de-a face cu gandirea stiintifica, una mai aplicata (in psihologie:cartea lui Keith Stanovich),iar cealalta mai generala. Nu le pot prezenta in acelasi articol dar le felicit, simultan, pe cele doua persoane care au realizat recenziile, nu doar pentru interesul lor ci si pentru rabdare!
Mai intai Catalina Robe:
O carte buna, interesanta , scrisa in stil american : clar, pe intelesul tuturor, fara fraze kilometrice  si alambicate.
Ce incearca sa transmita Stanovich prin aceasta carte suna cam asa: pentru a intelege psihologia sunt necesare „critical analytical skills”, iar ” critical analytical skills” le poti invata din cartea ” How to Think Straight about Psychology”.

Capitolul 1
Vrei sa stii ce inseamna o stiinta , cum  poti defini psihologia ca stiinta si nu prin clasica , plictisitoarea si stereotipa propozitie( inutila nu mai zic) :” Psihologia este stiinta ……”?  Atunci vei afla din primul capitol.
Ce  este definitoriu pentru o stiinta, in cazul nostru psihologia ,e folosirea a  3 principii:
1. Metode ( experimentul controlat).
2. Cunostinte care pot fi verificate.
3. Se ocupa de probleme care sunt rezolvate empiric.
Capitolul 2 dezvolta principiul problemelor rezolvate empiric.
La ce se refera, concret ,problemele rezolvate empiric ?
La teorii care pot fi testate , adica teorii care pot fi falsificabile.
Falsificabilitatea e un concept introdus de filozoful Karl Popper. Atunci cand o teorie e falsificabila , adica testabila, poti cauta dovezi care sa o infirme. Daca o teorie nu e  falsificabila atunci e inutila.
Cum falsifici o teorie? Prin predictii. Teoriile bune  sunt cele care fac predictii specifice.
Cel mai bun exemplu de teorie care nu e stiintifica pentru ca nu e falsificabila e cea a lui Freud. Ea explica totul , dar nu poate prezice nimic.
Capitolul 3
Pentru ca o teorie sa fie falsificabila e necesar ca si conceptele cheie sa aiba definitori operationali. Acesti definitori operationali sunt mecanismele care fac cunostintele studiate sa fie verificabile de catre oricine.
Capitolul 4
Stiinta se bazeaza pe experimente controlate pe cand pseudostiinta se bazeaza pe cazuri si marturii.
Pentru psihologie cazurile si marturiile sunt utile doar ca punct de plecare pentru trecerea la studierea  unui fenomen. Mai  departe aceste teorii sunt supuse testelor specifice.
Capitolul 5- cauzalitate si corelatie
Ce legatura crezi ca e intre un toaster si metodele contraceptive?
Nici una ,ai putea raspunde din prisma sistemului  1 (Kahneman ). Nu te grabi si nu te agita , lasa creierul sa consume ceva glucoza.
Ei! Nici un raspuns demn de sistemul 2 ( acelasi Kahneman ).
Nu e nimic . Lasa ca ne lamureste Stanovich. Prin intermediul unui studiu facut in Taiwan cercetatorii curiosi voiai sa vada ce variabile preziceau mai bine folosirea contraceptiei. Acum vezi legatura?
Se pare ca toasterul era acea variabila.
Ce rezulta de aici ( nu sa te duci sa – ti iei un toaster!)- doua variabile pot fi asociate fara sa aiba o relatie cauzala.  Chiar daca intre toaster si  metodele contraceptive exista o corelatie , acest lucru nu presupune si o cauzalitate.
Alfel spus, existenta unei relatii intre 2 variabile nu garanteaza faptul ca schimbarile ce se petrec intruna dintre cele doua va cauza schimbari si in cealalta.
Capitolul 6 – designul experimental.
Gandirea stiintifica se bazeaza pe 3 idei : comparare, control si manipulare.
Ce compari? Conditiile din lume.
De ce compari? Din doua motive :
1. Pentru ca ceea ce studiezi sa nu ramana izolat si sa nu observi doar un singur lucru.
2. Prin compararea rezultatelor obtinute in diferite situatii elimini anumite explicatii si confirmi altele.
Designul experimental are ca scop esential izolarea unei variabile. Variabilele sunt de 2 feluri ( cursul de statistical! ) : independenta si dependenta . Variabila independenta e cea manipulata, iar dependenta e cea asupra careia variabila independenta se presupune ca avea un efect.
Si daca tot suntem pe terenul statisticii ce ziceti de inca 2 concepte ” random assignment” si „sample assignment”.
Nu va speriati , sunt usor de inteles, explicate frumos de Stanovich.
Va mai amintiti de manipulare , nu de cea a  partenerului, ci de cea necesara in gandirea stiintifica .
Acum e momentul sa intelegi la ce foloseste( sa- l mamipulez eu pe el
/ ea? , Nu – asta in alta carte).
Folosind manipularea si random assignment se  elimina explicatiile alternative ale datelor.
Dar ce e random assignment? ( in caz ca te intereseaza) .
Random assignment  e o procedura in care subiectul nu determina el insusi in ce conditie experimentale o sa fie pus, din contra e pus intrun grup experimental la intamplare.
” Random  assignment  ” depinde de numerul de subiecti din experiment. Cu cat numarul e mai mare cu atat mai bine.
Spre fericirea  cercetatorilor” random assignment” merge destul de bine si in grupuri mai mici  de 20- 25 de subiecti.
Si avantajele folosirii  ” random assignment ” nu se opresc aici-acest procedeu elimina orice bias din grupul de control sau cel experimental.
Capitolul 7
Random assignment versus sample assignment .
„Sample assignment ” se refera la modul in care subiectii sunt alesi sa  faca parte dintr- un studiu.
Sample assignment nu e necesar in toate cercetarile , devine necesar in cercetarile despre consum,  alegeri prezidentiale.
Diferenta dintre un studiu corelational si un adevarat experiment este ca in experiment se foloseste random assignment.
Capitolul 8  – dublu C
Descrie 2 principii: cel al convergentei si cel al conectivitatii.
Principiul convergentei -acest principiu il pune pe cercetator la munca, adica vrei sa studiezi fericirea? Bravo tie , dar mai intai ia tu toate rezultatele cercetarilor care s-au facut inainte ca tie sa- ti treaca prin cap sa cercetezi asa ceva si fa o sinteza. Si dupa ce faci asta o sa ajungi la concluzia ca nici un experiment nu e definitiv, dar nu fii dezamagit! Tocmai ai ajutat la excluderea catorva  explicatii alternative.
Si daca tot iti bati capul cu principii mai ia inca unul ( inca unul si ma duc!). Se numeste principiul conectivitatii adicatelea noul se bazeaza pe vechi. Cum vine asta? Pai cam asa: ce ai descoperit nou trebuie sa furnizeze o explicatie si pentru celorlalte date deja descoperite( vezi unde ajuta sinteza?).
Capitolul 9
Pune accentul pe urmatoarea idee( nu iti incarc memoria cu prea multe in caz ca nu te-ai plictisit . Cum ? Deja ai adormit? Si mai era asa de putin!): pt cei care nu sunt intro stare de constiinta modificata ideea subliniata este – cand te gandesti la comportament, mai exact la cauzele acestuia, gandeste- te nu la una ci la multiple cauze. Nu calca in capcana ( macar doar cu un picior, pe celalalt lasa- l afara , mai ai o sansa sa iesi) gandirii ca un comportament are o singura cauza. Retine- o multitudine de cauze duc la producerea comportamentelor.
Capitolul 10- gandirea probabilistica( preferata mea!)
In acest capitol vei citi multe lucruri interesante probabilitati, despre gandirea probabilistica ( cercetarile lui Kahneman , baiatul care a castigat Nobelul).
De retinut : concluziile care rezulta din cercetarile psihologice sunt concluzii probabilistice. Majoritatea oamenilor sunt deficitari la a gandi in termeni probabilistici( dar se poate exersa dimineata, la pranz si seara).
Capitolul 11 ( mai e cineva acolo?)
E despre rolul norocului, sansei in psihologie si spune cam asa: rolul sansei in psihologie e adesea inteles gresit de oamenii obisnuiti, dar si de clinicieni.
Important de stiut: variatia in comportament e influentata de factori aleatori si de aceea ( atentie psihologi! ) psihologii nu ar trebui sa afirme ca sunt capabili sa prezica comportamentul fiecaruia.
Predictiile psihologice sunt probabilistice !!!
Capitolul 12 ( in sfarsit, credeai ca nu se mai termina?) este despre psihologie si parapsihologie , despre literatura ” self- help”, despre psihologie si alte discipline.
Si la final , in caz ca nu ai retinut nimic pe parcurs( ceva tehnici de invatare?) , autorul iti schiteaza vreo 9 concluzii.
Ce zici , acum gandesti ” straight about psychology”!?
Tipareste acest articol Tipareste acest articol
Construit de Sorin