ouch!

Dornica sa afle mai multe despre urmasii lui Socrate, geneatori de microalgii in diferite parti ale corpului, Catalina Robe s-a documentat serios:

Cartea ” Pain in the ass” scrisa de Carlo DiCarlo este o imbinare reusita de critical thinking, filosofie, etica, psihologie evolutionista si neurostiinte.

Iti mai aduci aminte cum ai invatat sa citesti? Mai intai au fost literele, sunetele, cuvintele si apoi propozitiile.

Asa cum ai invatat alfabetul pt a putea citi , ca sa  fii un critical thinker e necesar sa inveti tot un ABC. Floare la ureche ( iti poti spune tu in gand) stiu deja ABC- ul ( si chiar mai mult!).

De fapt ABC -ul e un acronim:  A – argument,  B- bias,  C- contex( adica timp, loc si circumstante).

Ca sa intelegi mai bine conceptul de argument autorul iti propune o analogie: imagineaza-ti  argumentul ca pe o casa. O casa e alcatuita din fundatie, pereti si acoperis. Aceeasi structura o are si argumentul: acoperisul – concluziile, peretii- premisele si fundatia- asumptiile.

La ce te ajuta imaginea casei?

1. Vezi daca fundatia ( asumptii) si peretii ( premise) pot sustine acoperisul ( concluziile).

2. Iti expui ideile clar, logic , argumentat.

3. Sunt sanse mult mai mari ca ideile tale sa fie intelese de ceilalti ,chiar daca nu sunt de acord cu ele.

B- biasuri

Biasurile ne influenteaza raspunsurile, modul in care vedem si intelegem lumea. Nu suntem constienti de aceste biasuri  de aceea este important sa le cunosti ca sa stii cum te influenteaza.

Biologia si  cultura( natura versus mediul) determina tipurile de biasuri.

Biasuri din influente biologice:

1. Influente genetice

2. Influente neuropsihologice- emotii,

3. sex ( feminin, masculin) , sanatate si echilibru biologic.

Biasuri din influente culturale:

1. Memele ( termen introdus de Richard Dawkins) . Se refera la credinte,obiceiuri, traditii.

2. Biasuri sociale : etnia, familia ( mama , tata), religia, locatia geografica, educatia, prietenii, media.

C- context

Rolul contextului e sa te ajute sa intelegi de ce o anumita persoana gandeste si se comporta intr-un anume fel.

Dupa  ABC  urmeaza DEF.

Acronimul  DEF vine de la : D- diagrama( faci o diagrama pentru a analiza structura unui argument) , E – dovezi ( diferite tipuri de dovezi pentru a- ti sustine argumentul.  Cele mai puternice dovezi sunt cele stiintifice, insa sunt mai putin folosite in comparatie cu dovezile personale sau cele care apeleaza la autoritate), F – de la fallancies ( erori) .

 

Daca in prima parte inveti „alfabetul”, in  partea a II  -a a cartii dai de alta materie – filosofia. In opinia autorului cel mai mare ” pain in the ass” din Vest  a fost Socrate. Cum a ajuns sa aiba o astfel de reputatie?Simplu. A dezvoltat o metoda prin care punea intrebarile corecte.

Metoda lui Socrate are urmatorii pasi:

1. Mimezi ignoranta, adica pretinzi ca nu stii despre ce vrea persoana sa crezi , insa esti de acord cu ea pe parcursul explicatiei pozitiei sale.

Tot acum iti poti reprezenta cum arata argumentele persoanei ca o casa. In cazul in care ai identificat concluzia, gandeste-te care sunt premisele si asumptiile de la care pleaca.

2. Pe masura ce aflii cat mai multe despre premisele care ii sustin concluzia , pe un ton care sa arate interesul, indica persoanei inconsistentele si contradictiile pe care l-ai sesizat. Tot acum e necesar sa detectezi biasurile care ii influenteaza argumentul. Observa ce tip de dovezi aduce pentru a-si argumenta ideea.

3. Dupa ce ai identificat erorile de gandire din argumentul persoanei i  le prezinti adaugand  urmatoarea propozitie: „Daca mai lucrezi la argument si elimini erorile de gandire , ma poti convinge sa fiu de acord cu ideea ta.

Metoda lui Socrate te ajuta sa fii un critical thinker aratandu-ti cat de putin stii  despre idei si concepte precum justitie, intelepciune, curaj, credinta. In momentul in care admiti aceasta idee incepi sa reflectezi mai mult la credintele tale, iesind din lenevia unei societati alcatuita din persoane care nu gandesc pentru ele , ci prefera sa introiecteze gandurile altora.

Ca si Socrate , skepticii antici erau considerati ” a pain in the ass” pentru ca au dezvoltat un sistem de critical thinking care se bazeaza pe  moduri ce  examineaza afirmatiile facute de o persoana.

 

 

In partea a III-a autorul  analizeaza ca un critical thinker raspunsurile la 5 intrebari ( numite de autor Big Five dupa  testul de personalitate cu acelasi nume):

1. Ce pot sti?

2. De ce sunt aici?

3. Ce sunt eu?

4. Cum trebuie sa ma comport?

5. Ce voi deveni?/ Ce voi face?

 

La aceste intrebari sunt posibile urmatoarele raspunsuri:

1. Din perspectiva naturalista

2. Din perspectiva supranaturalista

3. Din perspectiva naturalista+ perspectiva supranaturalista.

4. Sa nu raspunzi deloc la aceste intrebari.

Pentru fiecare intrebare autorul da un raspuns din perspectiva naturalista si un raspuns din perspectiva supranaturalista.

In functie de raspunsul pe care il da o persoana la una dintre intrebari ai posibilitatea sa observi ABC- ul si DEF- ul critical-ului thinking.

Primul pas consta in identificarea structurii argumentului ( casa), urmeaza identificarea biasurilor care influenteaza  raspunsul, apoi vine contextul. Mai departe treci la E- ce tip de dovezi foloseste persoana: personale, stiintifice, autoritare, anecdotice. De asemenea observi daca a adus destule dovezi care sa sustina concluziile. La sfarsit cauti  erorile in gandire ( sunt peste 100 de erori in gandire, autorul le descrie pe cele mai frecvente si populare erori).

Cunoscand ABC- ul si DEF-ul poti deveni ” a pain in the ass” sau un  un mic ( sau mare!) critical thinker . Si ,   ca sa – ti exersezi acesta abilitate poti incepe   cu tine , mai bune zis cu raspunsurile tale la Big Five.

Partea a III-a abunda in  informatii din diverse domenii ( despre cum s-a format Universul, despre cum au aparut stramosii nostrii,despre diverse religii si ideile pe care acestea le sustin , despre etica si controversatul liber arbitru) .

Si daca tot am invatat ABC-ul, apoi ne -am delectat cu putina filosofia a la Socrate,  in final am zis ca ar merge si putina geografie combinata cu biologie( evolutionista) fizica  si chimie.

Iata cateva informatii pe care eu le consider importante( asta in cazul in care nu sunteti creationisti!):

1. Universul are aproximativ 13,7 bilioane de ani.

2. Pamantul a aparut in sistemul solar in jur de 4,6 bilionare ani.

3. Dupa ce Universul a aparut, s-au format forte ale naturii: forta gravitationala, forte nucleare si forte electromagnetice. Timp de milioane de ani universul s-a racit. Diverse elemente ( hidrogen, heliu, litiu) s-au acumulat si cu ajutorul fortei gravitationale au creat stelele, planetele, luna, asteroizii, meteoritii.

Pamantul a inceput sa se formeze . Ca urmare a racirii existau condensatii masive care eliberau gaze precum hidrogen, CO2 , amoniac si vapori de apa , creand o atmosfera primitiva.

4. Au aparut prokariotele – celule fara nucleu care au dezvoltat procesul de fotosinteza ce a dus la aparitia oxigenului. Prokariotele s-au diversificat si au aparut eukariotele- organisme cu nuclei.

5. Acum 535 milioane de ani pe Pamant a crescut semnificativ nivelul de oxigen ( gratie fotosintezei).

6. In Era Mezozoica( acum 225 milioane de ani pana acum 65 milioane  de ani) dinozaurii s-au inmultit, au aparut mamiferele si pasarile. Acum 65 milioane de ani un meteorit a cazut pe Pamant ceea ce a dus la disparitia dinozaurilor.

7. De acum 38 milioane de ani pana acum 23 milioane de ani Lumea Veche si Lumea Noua a maimutelor a aparut si s-a dezvoltat.

8. Intre 6 si 8 milioane de ani in urma omul  si specia maimutelor s-a despartit dintr-un stamos comun. Specia umana a evoluat dintr-un mic stamos maimuta – australopitecus intr-un Homo mai inalt si cu un creier mai mare ( homo habilis, erectus, sapiens).

 

9. Au existat mai multe tipuri de hominizi sau de oameni maimute( cel putin 4 specii: Homo neanderthal, erectus, florensies si sapiens), dar numai una a supravietuit Homo sapiens sapiens „the smart ape”.

Tot in aceasta  parte a cartii am intalnit doua idei pe care le stiam datorita articolelor scrise de Adrian Nuta pe  blog,  dar care, de fiecare data cand le citesc, reusesc sa ma impresioneze prin simplitatea ( nimic mistic, supranatural) si  adevarul pe care il transmit.  Aceste idei sunt:

” Suntem aici din cauza multor forte cosmice, biologice si a unor reactii chimice si a unui mare noroc.

Suntem aici ca produs al unei intamplari.”( pag. 260) ” Universul este lipsit de orice sens, scop sau moralitate. Multi nu stiu ce sa faca cu aceasta libertate, libertate care ii sperie si atunci fug la confortul oferit de comunitatile religioase, la Dumnezeu. „( pag 260)

 

 

 


Publicat

în

de către

Etichete: