Deoarece vestile nu circula suficient de repede, in era Internetului, iar siturile se actualizeaza cu aceeasi viteza cu care faimoasa broscuta testoasa il intrece pe Ahile cel iute de picior, mentionez in mod special pentru studentii FPSE-Universitatea din Bucuresti ca nu mai coordonez lucrari de licenta, in urma celei mai gresite miscari financiare pe care am reusit, dupa o adanca chibzuinta, sa o fac.

Mai pe limba lui Grig Alexandrescu („Dreptatea leului”), am renuntat la salariul fabulos de la Universitate (si, implicit, la rolul destul de interesant de profesor) pentru o existenta contra-bugetara plina de angoase materiale (apar doar in visele de tip freudian). Raspund, totusi, la mailuri in care liniutele respecta locurile lor conventionale (stabilite in mod rigid, evident) iar propozitiile contin cel putin 1-2 cuvinte de natura a-i intriga pe Cristi Tanase sau Costea cel mic (zis si „Nila”), fotbalisti cunoscuti pentru IQ-ul lor aflat intr-o zona speciala a curbei lui Gauss.

Vreau, pe de alta parte, sa salut reintroducerea proiectului de diploma (o invitatie la originalitate adresata studentilor) si sa regret mentinerea unui examen final lipsit de sens, din moment ce a mai fost sustinut si in timpul anului. Cu multi ani in urma, cand s-a intamplat sa finalizez si eu cevasilea studii, nu am sustinut niciun fel de examen final dar am avut de infruntat o comisie de 6-7 profesori, mult prea curiosi in raport cu proiectul meu de diploma. Pe cel mai sever, recunosc tardiv, l-am expus, impreuna cu colegii mei amatori de paranormal, unui bombardament telepatic sustinut, astfel incat, in ziua prezentarii, vezica urinara si prostata sa-l imobilizeze in anumite cotloane oarecum intime ale facultatii noastre din acele timpuri. Abia acum inteleg, rememorand evenimentele, ca acela a fost inceputul subtilissim al calatoriei mele spre dulcele abandon al minorului Harry Potter.

Nu ne-a reusit vraja, asta vreau sa spun. Temutul profesor a ramas in comisie toata ziulica, ajutandu-ne sa intelegem ce legatura exista intre sistemul nervos simpatic, perceptie vizuala si transpiratie rece. Plus, in cateva cazuri, fluturi in stomac si, daca imi amintesc fidel, hipopotami in gat.

Insa totul a trecut cu bine iar azi, cand povestim, profesorul respectiv este, conform unor calcule statistice si sperantei de viata a barbatilor din Romania, intr-o anumita masura mort (sau aici  avem de-a face cu o variabila dihotomica?). Ceea ce, nu-i asa, ne asteapta si pe noi si, culmea, chiar si pe copiii nostri! Desigur, daca nu cumva Mos Craciun nu ne salveaza in extremis. Poate nu pe toti, dar macar pe cativa alesi. Ce crezi, figurezi pe lista?

Tipareste acest articol Tipareste acest articol
Construit de Sorin