femeia cu cel mai mare IQ (inca traieste)

Fiind preocupat de inteligenta (natura, stimulare, tipuri) era inevitabil sa ajung si la Marilyn vos Savant (inca netradusa in limba romana). E posibil sa nu fi auzit de ea (nu este amintita la cursurile din facultate, desi cred ca ar merita). Figureaza in Guinness Book la sectiunea „cel mai inalt IQ” (estimat la 228, pe baza unui Stanford Binet din 1937-versiune veche, cu limita la 170). Performanta la Mega Test (proiectat de Ronald Hoeflin), administrat in anii ’80 (cand era deja adult), a fost de 46 din 48, ceea ce o asaza in percentila 99,99997 cu un IQ 186. Dar asta e doar o introducere (Marilyn insasi nu face deloc caz de inteligenta ei superioara (si crede, asemenea lui Howard Gardner, intr-o varietate de abilitati mentale, imposibil de cuantificat intr-un singur test-o idee relaxanta pentru cei evaluati cu un IQ mai mic de 100/120.

Am ales sa scriu astazi despre ea deoarece vreau sa ilustrez cu un exemplu celebru (asociat cu persoana ei) o situatie generala (la care voi mai reveni), anume ca suntem posesorii unor creiere insuficient de exersate (deocamdata) in directia intelegerii probabilitatilor. Insa aceasta situatie se poate schimba, printr-o combinatie de bunavointa, modestie (renuntarea la orgoliul intelectual) si efort. Evident, plecand de la premisa ca mai putem invata, desi am terminat facultatea, doctoratul sau suntem in apropierea unei pensii impozitate cu 16% (asa se spune).

Marilyn, care scria pentru Parade in 1990, a lansat (9 septembrie) o intrebare devenita ulterior faimoasa sub numele „The Monty Hall Problem” (Monty Hall fiind prezentatorul charismatic al unui show cunoscut publicului american incepand cu 1963-show-ul se numea „Let’s make a deal” si ajunsese, in 1990, la 4500 de episoade). Iata intrebarea:

Exista 3 usi. In spatele unei usi se afla o masina. In spatele celorlalte doua se afla cate o capra. Tu alegi o usa (de exemplu usa nr. 1). Prezentatorul, care stie ce se afla in spatele fiecarei usi, iti deschide o alta usa (de exemplu nr.2), unde poti vedea capra. Crezi ca este mai avantajos pentru tine sa ramai la usa nr.1, aleasa deja (dar nedeschisa, adica nu stii ce este in spatele ei) sau sa renunti si sa alegi usa nr.3?

Voi reveni cu raspunsul corect peste cateva zile (iti propun sa incerci sa raspunzi si sa nu trisezi cautand „la sfarsitul cartii”). Mai vreau sa mentionez ca raspunsul lui Marilyn a declansat o mini-isterie nationala (revista ajungea la cel putin 36 de milioane de oameni). Peste 1.000 de doctori (in sensul de Ph.D), multi dintre ei profesori de matematica i-au trimis scrisori pe adresa redactiei, spunandu-i ca greseste. Insusi marele Paul Erdos (matematician de frunte) s-a pronuntat ferm:”Este imposibil”. Asa ca poate esti curios sa afli cum gandesti (si ce erori faci, fiind convins ca ai dreptate). Peste cateva zile, poate vei fi mai disponibil(a) in a accepta ca traim intr-o lume inselatoare, in care nu exista doar iluzii perceptive ci si credinte ce par adevarate, fiind, de fapt, gresite. De ce se intampla lucrurile acestea? Pentru ca nu suntem antrenati sa gandim, pentru ca nu suntem disponibili sa ne supunem credintele evaluarii unor persoane care nu le impartasesc (dar sunt capabile de rationamente corecte), pentru ca ne sunt dragi ideile noastre (si ne identificam cu ele) si, nu in ultimul rand, cum sper sa demonstrez (nu doar) cu aceasta problema, pentru ca ne pacalesc propriile noastre creiere. Intr-o astfel de lume, eu nu pot fi, cum scriam intr-un alt articol, decat un fenomenolog sceptic. Iar oricine vine catre mine, direct sau indirect (in scris), cu pretentia unui adevar de care este convins imi trezeste o privire uneori jucausa, alteori iritata (cand mi se pare ca pierd timpul) si sunt inclinat sa il trimit, dupa caz, spre o carte fie de matematica, fie de psihologia perceptiei. Din pacate, din cate am putut observa, umanistii se tem de matematica (din care adesea nu inteleg nimic) iar inginerii se tem de psihologie (sau o dispretuiesc). Intamplarile vietii au facut sa intru in contact cu ambele si sa-mi descopar, in felul acesta, limitele jenante. Sunt insa recunoscator:am devenit constient!


Publicat

în

de către

Etichete: