Edward Wilson, mai intai, a publicat in ultimul capitol al unei carti pe nume „Sociobiology”, in 1975, cateva ganduri care au generat o dezbatere incendiara nu doar in lumea academica, unde conflictele de idei sunt mai degraba norma decat exceptia, ci si in randul publicului educat. 3 ani mai tarziu domnul Wilson si-a desavarsit opera publicand „On Human Nature” (pentru care a primit premiul Pulitzer). Catalina Robe s-a aplecat asupra acestei perspective (inca) destul de controversate asupra naturii umane:

 

„Edward Wilson – On human nature

 

Citind  cartea  On Human Nature este ca si cum te-ai uitat la: Discovery + Animal Planet+ Teleenciclopedia.

 

 

Capitolul 1 Dilemma

 

Wilson incearca sa raspunda la urmatoarele intrebari ( importante din perspectiva filosofului David Hume):

 

1. Cum lucreaza mintea?

2. De ce lucreaza in acest fel si nu in altul?

3. Care este ultima natura a omului?

 

Daca tot suntem la capitolul intrebari , sa raspundem mai intai  la  urmatoarele: Ce creierul? , Ce e mintea?

Creierul este o masina de 10 bilioane de celule nervoase.

Mintea este activitatea adunata a unui numar finit de reactii chimice si electrice.

Raspunzand la cele 2 intrebari rezulta ca avem o baza biologica si din aceasta cauza sufletul nu poate zbura liber prin corp.

Daca esti naturalist , atunci  sigur crezi ca umanitatea a evoluat conform teoriei selectiei naturale a lui Darwin ( daca nu,  inseamna ca trebuie sa mai cresti, intre timp fiind ocupat cu ingeri si Zane),prin  sansa genetica si necesitati ale mediului.

A reconstitui evolutia creierului, iata o adevarata provocarea pentru stiinta .

Atat pentru cei care constientizeaza importanta biologicului in viata omului, cat si pt cei care nu stiu sau nu admit aceast adevar iata o idee pe care Wilson o evidentiaza: ” Trebuie sa trecem de pe pilot automat( de pe controlul biologic) pe un control bazat pe informatii biologice .

Alte idei la care merita sa reflectezi , detaliate in capitolul  1 :

 

1. Etica filosofica nu trebuie lasata doar pe seama celor intelepti.

Adica, nu doar filosofii ar trebui sa se preocupe de valori.

Apropos , tu stii care sunt valorile tale? Ce valoare pretuiesti cel mai mult? ( ai un top al valorilor? Pe locul 1….

2. Daca vrei sa intelegi psihologia, antropologia, sociologia, economia  e necesar sa pornesti de la biologie, si nu de la biologia invatata de la un guru, ci de la cea bazata pe studii, pe cercetari.

3. Viata nu e nimic altceva decat actiunea atomilor si a moleculelor.   Fireste ca fiecare ii poate da un sens.

 

 

Capitolul 2 – Heredity

 

Deseori am auzit urmatoarea afirmatie: ” Cum sa cred eu in teoria lui Darwin. Eu sa provin dintr-o maimuta?”

In primul rand sa clarificam un aspect important si foarte neclar intalnit in mentalul colectiv: Noi nu ne tragem din maimute , ci avem acelasi stramos  cu cimpanzeii.

Cimpanzeii sunt destul de aproape de noi in ceea ce priveste viata sociala si proprietarile mentale datorita acestui stramos comun.

De aici nu rezulta ca suntem identici cu cimpanzeii( nu suntem gemeni), rezulta insa altceva : comportamentul uman e organizat de cateva gene care sunt impartite cu alte specii si altele care sunt specifice omului.

Prin ce ne asemanam cu cimpanzeii?

1. Diferenta dintre mascul si femela, masculul fiind mai mare in comparatie cu femela.

2. Puii raman langa mama o perioada indelungata de timp.

3. Modul in care vaneaza cimpanzeii se aseamana cu cel al oamenilor. De multe ori vanatoarea se realizeaza in grup, asfel creste sansa de a prinde vanatul mai usor si de a ramane in viata.

4. Si oamenii si cimpanzeii folosesc unelte la vanatoare. Daca in cazul oamenilor uneltele au cunoscut o diversitate si evolutie de-a lungul timpului , la cimpanzeii acestea nu s-au schimbat- se folosesc  in principal de bete.

5. Invatarea se realizeaza prin imitatie. Copiii/ puii imita comportamentele parintilor.

 

 

 

Un concept important in psihologia evolutionista il constituie  ” genetic fitness” , care arata avantajele diferentiale dintre indivizi.

Genetic fitness are 3 componente:

 

1. Cresterea supravietuirii personale

2. Cresterea reproducerii

3. Amplificarea supravietuirii si reproducerii rudelor care impart aceleasi gene.

Si pentru ca psihologia evolutionista  are ca stramos sociobiologia , iar Wilson a scris si cartea ” Sociobiology ”  mi se pare necesar sa aruncam o privire asupra acesteia.

 

Sociobiologie= etologie( patternuri de comportament) + ecologie+ genetica.

Sociobiologia este o disciplina hibrida care aduna informatii de la etologie( studiul naturalistic al tuturor paternurilor de comportament) , de la ecologie ( studiul relatiilor dintre un organism si mediul sau) si de la genetica cu scopul de a extrage principiile generale ale propietatilor biologice ale societatii.

Noutatea pe care sociobiologia a adus-o a constat in modul in care  a extras cele mai importante fapte despre organizarea sociala de la matricea traditionala a etologiei si psihologiei si modul in care le-a asamblat avand ca fundatie ecologia si genetica studiate la nivelul populatiei( pt a vedea cum grupurile se adapteaza  mediului prin evolutie).

Sociobiologia este un subiect bazat pe comparatia speciilor sociale.  Fiecare forma de viata poate fi vazuta ca un experiment evolutionist, un produs al milioanelor de ani de interactiune intre gene si mediu.

 

 

Capitolul 3 -Development

 

Care este raspunsul tau la intrebarea : ” Este noul ou fertilizat o fiinta umana? ”

 

Un cazul in care raspunsul e nu , atunci inseamna ca esti de acord cu Wilson care spune ca noul  ou fertilizat este un set de instructiuni trimise catre uter.

 

Am fost mereu fascinata de modul in care ia nastere o fiinta. Pentru mine aceast proces este o ” minune biologica”. Citind cartea am aflat mai multe informatii despre ceea ce  se intampla. In scoala si in manualele de anatomie erau eternele poze cu etapele dezvoltarii embrionului, dar pana la embrion nu erau prea multe detalii. Gratie cartii lui Wilson am aflat ce se intampla . Deci, in continuare putina biologie:

Dupa  ce speramatozoidul norocos( si obosit dupa alergatura,   mai ceva ca la maraton!)se uneste cu ovulul mase de celule fiice cad si se pliaza pe creste, in inele formand o matca. Apoi navigand ca un caleidoscop se asambleaza singure intr- un fetus, o configuratie precisa de vase , nervi si alte tesuturi simple.

Fiecare diviziune si migratie a celulelor e orchestrata de o revarsare de informatii chimice care vin de la gene.

Interesant, nu ! Si simplu! Nu e nimic magic. Doar gene care isi fac treaba.

 

Capitolul 4- Emerge

 

Ce ar  fi de mentionat din continutul acestui capitol este teoria evolutiei culturale a biologului francez Jean Baptise de Lamarck.

Teoria suna cam asa: evolutia culturala presupune transmiterea urmasilor a caracteristicilor castigate in timpul vietii parintilor.

 

 

 

Capitolul  5-Agression

 

Vesti bune: Nu suntem cele mai violente animale!!

Studiile arata ca hienele, leii se angajeaza in lupte letale, infanticid si chiar canibalism intr-o rata mult mai mare ca la specia umana.

Agresiunea nu este asemenea unui fluid care in continuu pune presiune pe peretii locului in  care sta ( opinie sustinuta de Freud) , nu e nici un set de ingrediente active puse intr-un vas gol. E mai degraba comparabila cu un mix de chimicale,  gata sa fie transformate de  catalizatori specifici , care  sunt incalzite si agitate.

Produsele acestei chimii neutre sunt raspunsuri agresive care sunt specific umane.

 

 

Capitolul 6- Sex

 

De ce fac oamenii sex?

Ca sa se reproduca, sa aiba urmasi care sa le duca genele mai departe.

Wilson crede insa ca sexul nu a aparut in primul rand pentru reproducere , ci  din nevoia de diversitate ( a nu se intelege ca genele nu vor sa fie transmise mai departe. Ele vor asta , dar mai ales vor diversitate pt a evolua).

Argumentele pe care le aduce pt a sustine aceasta concluzie sunt:

1. Evolutia a creat cai mult mai eficiente pentru multiplicare decat procedura complicata a fertilizarii si a imperecherii.

2. Nici a primi si a da placere nu e functia primara a sexului. Majoritatea speciilor de animale fac sex mecanic , fara a simti placere.

Placerea a aparut la animalele care copuleaza cu scopul de a le determina sa investeasca timp si energie in a face curte, a concura pentru partener/ere si in cresterea copiilor.

3. De asemenea actul sexual este o activitate riscanta , in sensul ca organele reproductive pot suferi disfunctii letale precum bolile venerice.

4. Sexul  prin el insusi nu aduce avantaje evolutioniste. Insa atunci cand se intalnesc gene care apartin unor persoane diferite apare diversitatea, iar aceasta diversitate duce la evolutie.

 

Capitolul 7 – Altruism

Suntem sau nu ” selfish, base animals   crawlling across the earth”?

Raspunsul o sa il aflii in capitolul 7, un capitol destinat altruismului.

 

 

 

Capitolul 8 Religion

 

Se pare ca predispozitia pt credintele religioase este foarte puternica si complexa in mintea noastra.

Asa cum fobia fata de serpi e foarte raspandita printre oameni, majoritatea avand-o( acum am inteles si de ce e atat de raspandita – eu fiind una dintre persoanele care se teme de aceste vietati) si credintele sunt la fel de prezente.

Religia este unul dintre comportamentele sociale universale. Existenta numeroaselor divinitati, a multiplelor nume( numai la evrei Dumnezeu are 99 de denumiri) vine sa sustina aceasta predispozitie.

 

Capitolul 9- Hope

 

Suntem de acord sau nu, cert e ca genele  supravietuitoare au un fond comun, iar ADN- ul unui individ este alcatuit din contributia egala a tuturor stramosilor de la fiecare generatie.

Noi toti avem mai mult de  doua sute de stramosi care au trait in 1700- fiecare contribuind macar cu un cromozom si pana la milioane de cromozomi de la cei care au trait in 1066.

Prin urmare fiecare individ este combinatie trecatoare de gene a acestui fond comun al carui material genetic va fi dizolvat inapoi in el insusi.

Wilson e de parere ca desi selectia naturala a actionat in favoarea unor indivizi si a rudelor lor apropiate ( ceea ce a dus la egoism si tribalism) , putem privi dincolo de acest proces  pentru a vedea nobilitatea.

Tinand content si dand importanta genelor , e necesar sa mergem mai departe in cautarea  VALORILOR!!!”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tipareste acest articol Tipareste acest articol
Construit de Sorin