Arhive pentru categoria: “Filosofie”


7. Straw Dogs, John Gray, 2002, Granta Books. O carte de citit (a fost tradusa si in limba romana, intre timp) mai catre batranete. Nu de alta dar poate fi deprimant sa intelegi in ce fel evolutia constienta a umanitatii poate fi un miraj si cum anume religiile neaga experienta tragica a vietii. Inainte de a o imprumuta, te rog, think twice!


6. Existentialism for Dummies, Christopher Panza si Gregory Cale, 2008, Wiley Publishing. O introducere minunata si extinsa (aproape 400 de pagini) in filosofia „care face viata posibila”. Recomandata mai ales daca simti ca intelesurile pe care le acorzi lumii nu sunt suficiente. Contine referiri inclusiv la „Fight Club”, un film cu evidente teme existentiale si, bineinteles, „Procesul” lui Kafka.

Mai poti afla, de la Sartre, ca sinuciderea este intotdeauna o optiune desi eu as adauga, facandu-ti cu ochiul, ca poate si mai interesant este sa ai curajul de a rezista.


5. Ethics, Mel Thompson, 2006, Hodder Education. O excelenta introducere in etica din seria „Teach Yourself” (cu o vechime respectabila: 60 de ani). Doar pentru cei preocupati de intrebarea „Cum stiu ca ceea ce fac este bine?” si dornici sa accepte ajutorul unorul minti care din asta traiesc (mediteaza la astfel de intrebari). De asemenea, un ghid util pentru cei care doresc sa stie daca integritatea are un pret. Interzisa oamenilor politici.


4. I Think , Therefore I Laugh (the flip side of philosophy), John Allen Paulos, 2000, Columbia University Press. O carte care-ti va intra in buzunare, daca sunt un pic mai largi. Foarte greu de citit, mai ales in metrou. Mica si a dracului., scrisa de un profesor de matematica de la Temple University. Presupun ca nu o va solicita nimeni.


2. The Existentialist’s Guide to Death, the Universe and Nothingness, Gary Cox, 2012, Continuum Publishing Group. Ma intreb uneori cum e posibil ca cineva preocupat in mod serios de adevarurile existentiale ale conditiei umane, adica de ceea ce conteaza cu adevarat pentru un om care gandeste (nu mai am nicio indoiala ca exista si oameni care nu gandesc), sa nu ajunga, intr-un fel sau altul sa intre in dialog (interior) cu un filosof existentialist.

„Ghidul” de mai sus propune un astfel de dialog. Desi se refera adesea la „nothingness” nu are nimic nihilist. Suntem fiinte muritoare, poate chiar „abandonate” intr-un Univers indiferent, traind vieti in ultima instanta absurde, si, cu toate acestea, sau mai bine-zis in ciuda acestei realitati (care poate fi negata, vezi diversele povesti cu zane pentru adulti), suntem capabili sa alegem sa experimentam viata. Vrei sa stii si in ce mod?

Intr-un mod curajos!

Construit de Sorin