Iti platesti impozitele si facturile cat de repede poti? Inainte de a pleca undeva departe verifici de mai multe ori rezervarile si traseele? Ajungi la gara cu mult inainte de a pleca trenul sau avionul? Esti printre primii la examenul scris? Se intampla sa adormi greu din cauza grijilor? Daca cineva intarzie la intalnire te gandesti imediat la ce este mai rau? Cand suna telefonul tarziu esti invadat da ganduri sau imagini ingrozitoare? Iti spui des „Si daca…”? Te gandesti fara sa vrei la dezastre si catastrofe? Ai in vedere riscuri pe care cei din jur nici macar nu si le imagineaza? Cand pleci in calatorie iei o serie de medicamente cu tine? Dupa ce partenerul tau te saruta de „la revedere” te intrebi daca te va mai iubi si in viitor? Ti-e teama sa vorbesti in public? Nu poti sustine contactul vizual? Tresari frecvent? Te preocupa zgomotul de la masina desi esti acum la birou si ai altceva de facut? Esti mereu sub tensiune de teama ca nu vei ajunge la timp? Iti supraprotejezi copiii? (chiar si ei si-au dat seama de asta) Ti-e teama sa nu faci o boala grava? Ce zici de un cancer? (iarta-ma, sunt provocator) Ai palpitatii, transpiri nejustificat, mergi des la toaleta? Esti mereu atent la pericole? (care se pot ivi de oriunde)
Ei bine, daca ai raspuns frecvent „da” este posibil sa ai o vulnerabilitate de tip anxios sau chiar o personalitate de tip anxios. Asta inseamna ca esti predispus la tulburari de tip anxios. Suna infricosator? Da-mi voie sa te linistesc! In primul rand anxietatea joaca un rol pozitiv: permite anticiparea si evitarea pericolelor. Imagineaza-ti ce s-ar intampla daca oamenii nu s-ar putea alarma in avans, daca ar fi mereu surprinsi, daca nu s-ar putea pregati dinainte. Aceasta este anxietatea necesara, in sensul de folositoare. In al doilea rand, atunci cand imbraca forme excesive anxietatea poate fi tratata (terapiile cognitiv-comportamentale sunt cele mai eficiente din acest punct de vedere). Sigur ca exista si tranchilizante (francezii sunt cei mai mari consumatori de pe glob) Eu nu sunt prietenul medicamentelor asa ca nu le recomand decat in ultima instanta. Gandurile anxioase pot fi stapanite. Numeroase tipuri de relaxare sunt disponibile. Nu spun toate aceste lucruri pentru a-ti adormi vigilenta. Chiar functioneaza! Cand anxietatea nevrotica este rezultatul unor conflicte inconstiente mai adanci o psihoterapie de profunzime este mai indicata. Cu anxietatea la un nivel rezonabil se poate trai foarte bine. Si daca ai umor, vei sti sa nu o mai iei asa de tare in serios!
Si inca ceva: este posibil sa ii admiri pe cei care isi asuma riscuri foarte mari (sporturi extreme, viteze excesive, scufundari etc) Nu ai de ce. Ei incearca in mod disperat sa-si controleze anxietatea excesiva (deoarece ei aleg riscul in mod deliberat Eul castiga temporar teren in fata anxietatii) Insa acesta nu e un mecanism de vindecare ci doar de supracompensare prin care tiparul anxios este mentinut. Evident ca ei vor sustine altceva. Au nevoie sa creada ca sunt curajosi si sa-si demonstreze constant asta. Credinta si actiunile riscante (complet inutile din alt punct de vedere) sunt in serviciul controlului anxietatii. Asa ca, data viitoare cand prietenul tau apasa excesiv pedala de acceleratie, strange-ti centura si suporta. Este felul lui de a spune ca se teme. Cand va reusi sa spuna acelasi lucru in cuvinte veti avea o calatorie mai lina.
Mai exista situatii in care anxietatea se poate fixa pe un anumit aspect al realitatii. Atunci vorbim de fobii (ce spui de un paianjen sau de un soricel in camera?) Fobiile sunt mai rezistente la tratament insa pot fi invinse. Si nu in ultimul rand avem si anxietatea existentiala. Desi nu ai nici un chef sa stii afla ca exista motive sa te bucuri. Acest tip de anxietate este inceputul unei calatorii interioare in lumea alegerii, finitudinii, absurdului sau sensului potential al vietii. Kierkegaard a fost cu siguranta anxios si obsesiv-compulsiv. Dar ce frumos a transformat totul!