Articolul urmator a fost publicat, initial, pe un alt blog (ghici care?). Intre timp l-am sters de acolo, din motive care imi scapa (rezistente la psihanaliza, analiza jungiana si alte forme nostime de irosire placuta a timpului). Avand insa o anumita substanta, l-am transferat aici (ups, am zis „transfer”?). Il recomand mai ales psihologilor care, inghesuiti repede intr-un colt, nu pot oferi o definitie pentru genetica comportamentala.
„David Wechsler s-a nascut in comuna Lespezi, in judetul Iasi dar nu a apucat sa se bucure de dulcele dialect moldovenesc deoarece parintii lui, evrei, au emigrat in America. Acolo David a studiat psihologia. Placandu-i masuratorile, probabil, a pus la puncte cateva scale pentru inteligenta. Daca ai terminat si tu facultatea de psihologie probabil stii ce inseamna WAIS si WISC (altfel nu-mi dau seama cum ai promovat, deoarece copiatul este imposibil si notele nu se dau pe pile).
Hai sa presupunem ca ai fost testat acum 10 zile cu un WAIS-III (o colectie de 13 teste pentru care ai alocat doua ore si o suma frumusica, pentru expertul care ti-a administrat acest test al abilitatilor mentale-exista si varianta WAIS-IV insa nu ne incurcam acum in detalii). Ai raspuns la mai multe tipuri de intrebari, de la ce inseamna „prezumtios” (din pacate, nu ai stiut!) si care este capitala Frantei pana la itemi de gandire matriciala. Comprehensiunea verbala, organizarea perceptuala, memoria de lucru si viteza de procesare au fost cei 4 factori de grup evaluati prin aceasta scala. Una peste alta, ai obtinut 110. Adica ai un IQ de 110.
Totusi, daca nu ai fost in cea mai buna forma? Daca erai deprimat, dupa ultima cearta conjugala? Daca erai obosit, pentru ca nu dormisesi bine in noaptea precedenta? Sau, pe de alta parte, daca erai excitat de asistenta expertului? (o studenta in anul terminal, interesata de psihometrie). Nu putem fi siguri ca acel rezultat te caracterizeaza. Asa ca ai repetat testul astazi. Azi ai obtinut 115 (a lipsit studenta si gandesti mai bine cand nu ai exces de sange in alte organe). De fapt, diferenta de 5 puncte este exact media variatiilor pentru o persoana. Poti da testul si saptamana viitoare dar iti spun de pe acum ca nu vei obtine mai mult de 115. Impaca-te cu acest scor! (din 10 oameni doar 3 il obtin)
Si acum sa ne gandim la doi gemeni identici („clone”), crescuti separat. Si sa-i botezam: G1 si G2. Ei participa la un studiu condus de cativa psihologi remarcabili de la Universitatea din Minnesota. Se vad acum pentru prima oara. Timp de 7 zile vor fi testati in multe feluri, inclusiv medical. Printre altele, trebuie sa raspunda si ei la WAIS-III. Retine, te rog, amanuntul ca au crescut in familii diferite. Iata rezultatele: G1-100. G2-106. O diferenta de 6 puncte. Este ca si cum ar fi una si aceeasi persoana testata la cateva zile distanta. Dar cum e posibil asa ceva? Poate e doar o intamplare.
Din fericire, la studiu au participat numeroase perechi de gemeni (si cativa tripleti). Diferenta medie pentru monozigoti (din acelasi ou) crescuti separat este doar cu putin mai mare decat diferenta dintre doua testari ale aceluiasi individ (tu, in exemplul de mai sus). Cum se explica aceasta curioasa similaritate a testelor IQ? Daca luam la intamplare doi oameni de pe strada diferenta medie este de 18 puncte. In cazul tau a fost de 5 puncte. Iar la gemenii identici crescuti separat (in alte familii) de 6 puncte. Daca educatia familiala conteaza asa de mult (cum ne inchipuim noi) de ce diferenta medie la gemeni nu se apropie mai mult de diferenta medie dintre doi straini? Care sunt acei factori care determina extraordinara similaritate a nivelurilor de inteligenta? Ce anume ii face incredibil de asemanatori nu la culoarea ochilor ci la ceva mult, mult mai complex (si destul de greu de definit)?
Genele!
Scolile la care au mers, meditatiile pe care le-au facut (if ever, in USA), cartile pe care le-au citit, conversatiile avute cu parintii lor adoptivi, toate aceste elemente joaca un rol foarte modest (aproape nul) in explicarea diferentelor individuale (atentie, studiile de genetica comportamentala se refera la heritabilitate!- adica la proportia din variatia totala a unei trasaturi, in acest caz inteligenta, care poate fi atribuita influentei genetice intr-un grup-heritabilitatea nu spune nimic despre un individ particular, de exemplu despre seful tau)
Cand au fost masurati cu cel mai bun test de evaluare a inteligentei generale (faimosul factor g), Matricile Progresive Raven (daca crezi despre copiii tai ca sunt foarte inteligenti, si, evident, nu pentru ca sunt ai tai si esti subiectiv, iti recomand matricile colorate, dar numai daca ai o buna toleranta la frustrare si dezamagire), gemenii identici crescuti separat au corelat in proportie de 0,78. Vrei sa stii si coeficientul de corelatie la gemenii identici crescuti impreuna? Poftim: 0,76 (nu e greseala de tastare)
Este influenta mediului impartasit mai mica decat credem noi, parinti si psihologi depasiti de cercetarea avansata? Da, am scris cateva articole in acest sens si voi mai scrie, probabil, deoarece radacinile mitului influentei familiei asupra personalitatii sunt extraordinar de puternice. Teoria lui Freud este gresita! (dar nu toata lumea a aflat asta) La fel de eronate sunt teoriile behavioriste (un adult este expresia intaririlor pozitive si pedepselor la care a fost expus in copilarie).
Aceste teorii sunt dinozaurii psihologiei!
Heritabilitatea a numeroase trasaturi de personalitate este in jur de 0,50 (si nu este fixa, adica se poate modifica in timp-nota pentru tinerii psihologi). Da, exista si gene care predispun la depresie! Dar heritabilitatea nu este totuna cu sentintele fatale sau destinul implacabil. Mediul raspunde pentru restul de 50%. Doar ca nu in felul in care ni se pare noua!
Iata unul din studiile care au revolutionat psihologia:
Bouchard TJ Jr, Lykken DT, McGue M, Segal NL, Tellegen A (1990). „Sources of human psychological differences: the Minnesota Study of Twins Reared Apart”. Science 250 (4978): 223.
Si cateva mai noi, pentru cei excesiv de curiosi:
Bouchard, T. J., Jr. (2009a). Authoritarianism, Religiousness and Conservatism: Is „Obedience to Authority” the explanation for their clustering, universality and evolution? . In E. Voland & W. Schiefenhövel (Eds.), The Biological Evolution of Religious Mind and Behaviour (pp. 165-180). Dordrecht, Heidelberg, London, New York: Springer.
Bouchard, T. J., Jr. (2009b). Strong Inference: A Strategy for Advancing Psychological Science. In K. McCartney & R. Weinberg (Eds.), Experience and Development: A Festschrift in honor of Sandra Wood Scarr. London: Taylor and Francis.
Johnson, W., Nijenhuis, J. T., & Bouchard, T. J., Jr. (2008). Still just 1 g: Consistent results from five test batteries. Intelligence, 36, 81-95.
Bouchard, T. J., Jr. (2007). Genes and human psychological traits. In P. Carruthers, S. Laurence & S. Stich (Eds.), The innate mind: Foundations for the future (Vol. 3). Oxford: Oxford University Press.
Johnson, W., te Nijenhuis, J., & Bouchard, T. J., Jr. (2007). Replication of the hierarchical visua-perceptual-image rotation model in de Wolff and Buiten’s (1963) battery of 46 tests of mental ability. Intelligence, 35, 69-81.
Johnson, W., Bouchard, T. J., Jr., McGue, M., Segal, N. L., Tellegen, A., Keyes, M., et al. (2007). Genetic and environmental influences on the Verbal-Perceptual-Image Rotation (VPR) model of the structure of mental abilities in the Minnesota Study of Twins Reared Apart. Intelligence, 35, 542-562.”